marți, 15 decembrie 2009

Copiii

Autor: Dan Parvu - Psiholog

Bebelusul este o sansa. Sau un cumul de sanse.
Este sansa ta de a vedea ce faceai cand erai mic. De a fi din nou copil. De a fi de asta data in ambele roluri; parinte si copil pentru ca orice copil este si o parte din parinti, o parte din tine.
Acum te vezi din doua parti, ai o imagine de ansamblu, esti mai intreg. Si un cuplu fara copil nu este intreg, nu este o familie intreaga, in adevaratul inteles. In centrul oricarei religii sunt urmasii. Este legea firii, este un traseu care se cufunda atat de mult in intunericul trecutului incat doar cateva sclipiri de legenda mai razbat. Sau de poveste.
A fost odata ca niciodata un barbat si o femeie. Si au facut un copil.

De cativa ani lucrez doar cu copii cu probleme, cu copii problema, cu parinti problema. Orbit de ceea ce vad zilnic, aud un prieten ca prin ceata Bai nene, un copil nu-i o bomba atomica. Iti zic eu. Si stie el. E pediatru si are trei copii. Incep sa ma trezesc. Da, sigur, nu-i o bomba atomica.

Atunci ce poate fi?

Este sansa ta de a repeta istoria omenirii, pentru ca dezvoltarea copilului repeta dezvoltarea umanitatii.
Ai sansa de redescoperi legi si functii ale realitatii la care nu te-ai mai gandit de mult.
De ce ploua de sus in jos, de ce zapada este tot apa, de ce ai voie asta sau aia? Cat de mult poti sa raspunzi la intrebari copilaresti fara sa-ti raspunzi si tie la aceleasi intrebari vechi de cand lumea?
Cam stii ce este bine si ce este rau dar nu mai sti cum ai ajuns la asta. Iti mai aduci aminte cum ai descoperit ca exista limite? De ce exista limite? De ce sa te speli pe maini?
Acum este un gest automat, dar chiar iti place? Care-i treaba cu trezitul asta de dimineata si cu mersul la "scarbiciu"? De ce sa nu stai sa te joci? De ce sa nu mai fii copil? Cat ai copii inca mai esti copil.

Este sansa ta de a te juca din nou. De a redescoperi prin ochii copilului tau o lumea asa cum era pe vremuri si pentru tine. O lume magica. Acum o mie de ani, cand distractia nu avea nici o legatura cu micii, berea si TV ul, cu petrecerile si localurile, cu banii si cu realizarile de serviciu.

Ai sansa de a urca din nou in acea lume vrajita in care misterul facea parte din cotidian, cand conceptul de grija nu acoperea nimic.

Pierdut in necazurile cotidiene uiti ca odinioara, acum o mie de ani, cand nu stiai ce inseamna o bomba atomica, totul era simplu: erai cu ai tai, erai ocrotit, erai fericit cu F mare.

Ai sansa sa ocrotesti si tu. Ai sansa sa fi fericit.

Adolescent fiind vroiai sa schimbi lumea, sa uimesti. Ai sansa acum sa mai incerci o data de la capat prin copilul tau, pe care-l faci tu.
Ai sansa sa schimbi lumea prin intermediar. Crezi poate ca este prea tarziu si prea pe ocolite, nu mai ai entuziasmul. Copilul tau il are. Este mai bun decat tine.

Mai ai o sansa.

Cei mai multi ne gandim la nemurire.
Ai sansa de a fi nemuritor, pentru ca ceva din tine se transmite mai departe. In limba romana copii se zice si la micutele fiinte umane si la foile ce ies dintr-un fotocopiator. Cuvintele difera doar un pic. Sigur ca nici o copie nu este perfecta, doar copii tai pot fi mai buni ca tine.

Parinti isi pun la mijloc zestrea lor genetica. Si cunostintele si averea si sperantele si cam tot ceea ce au ei si ce sunt. Ce au ei mai bun. Se pun pe ei. Si parintii tai s-au pus la bataie si te-au facut pe tine. Si asta faci si tu. Tot ceea ce esti tu sau poate ce nu ai apucat sa fi, poate fi copilul tau.
O parte din tine cu care (sa) te mandresti mai mult decat cu orice alteceva ai avut si vei avea vreodata.

Este sansa ta de a-ti intelege parintii. De ce au facut asta sau aia. De ce au ales un drum si de ce nu altul. Sigur ai sansa de a intelege de ce ti-ai facut si tu drumul tau.
Ai sansa de a reflecta asupra alegerilor tale prin alegerile pe care le va face copilul tau.
Ai sansa de a-ti repara greselile. Esti atent, ti-e frica, inca mai poti sa faci greseli. Conceptul de mama suficient de buna are acoperire.
Nimeni nu este perfect, esenta este sa iubesti si sa-ti doresti un copil. Nu te speria, un copil nu este o bomba atomica. Cum a facut o omenire poti si tu. Nu au existat dintotdeauna pampersi, salvari, telefoane, lapte praf, lego sau jucarii cu muzicuta. Au existat insa intotdeauna altii care au avut copii. Si i-au crescut si au ajuns oameni. Si tu poti.

Adesea vedem la televizor stiri cu copii abuzati, copii cu handicap, parinti neglijenti cu bebelusii lor, abuzuri, accidente macabre si uitam ca nu asa se intampla cel mai adesea. Nu asta este regula. Si nu-i in regula.

Poti creste un COPIL, te poti creste pe tine RENASCUT in el.

sursa:http://www.nou-nascuti.ro/psihologie.html?id=99De ce e bine sa avem copii

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu