Iluminarea prin iubire, starea fara dorinte

"Uneori, daca esti relaxat pot exista momente scurte de revelare a sinelui.

Exista astfel de momente in care esti relaxat.

Cand esti indragostit, cand iubesti: pentru cateva momente iubitul sau iubita se afla cu tine.


Ai dorit foarte mult asta, ai luptat mult si acum, in sfarsit, iubita este cu tine.

Pentru o clipa mintea dispare.

Ai depus mult efort pentru a fi cu el sau cu ea. Mintea a luptat mult, a cautat, s-a gandit enorm de mult la acel lucru, iar acum iubita este langa tine si brusc mintea nu mai poate gandi.


Vechiul process nu mai poate continua.

Pana acum cautai persoana iubita: acum aceasta se afla langa tine si mintea pur si simplu se opreste. In acel moment nu mai exista dorinte.

Esti relaxat, esti “aruncat” in tine insuti.


Pana cand iubita sau iubitul nu iti poate provoca aceasta stare de patrundere in tine insuti, aceea nu este iubire.

Pana cand nu devii tu insuti in prezenta iubitei, aceea nu este iubire.

Pana cand mintea nu inceteaza sa mai functioneze in prezenta iubitei, aceea nu este iubire.


Uneori se intampla acest lucru, iar mintea si dorintele dispar.

Iubirea este fara dorinte.

Incearca sa intelegi: poti dori iubirea, dar aceasta este o stare fara dorinte.

Cand apare, acolo nu mai poate exista nici un fel de dorinta: mintea este calma, linistita, relaxata.

Nici o devenire, nici un fel de imprastiere.


Insa acest lucru se intampla doar pentru cateva momente, daca se intampla vreodata.

Daca iubesti sau ai iubit, stii ca aceste cateva clipe vor aparea.

Este un soc. Atunci mintea nu mai poate functiona, deoarece intregul ei mecanism a devenit nefolositor, absurd.

Cel sau cea pe care ai dorit-o se afla langa tine si mintea nu mai poate gandi ce sa faca.


Pentru cateva momente intregul mecanism se opreste.

Esti relaxat in tine insuti.

Ai atins centrul, fiinta ta si simti ca esti sursa acestei bunastari si fericiri.

Te umple o mare fericire, te inconjoara un parfum sublim.

Brusc nu mai esti acelasi om ca mai inainte.


De aceea, iubirea transforma atat de mult.

Daca iubesti, nu poti ascunde asta. Este imposibil! Daca iubesti, se va vedea. Ochii, fata, mersul, felul de a sedea, totul arata ca oiubesti, ca nu mai esti acelasi om.

Mintea doritoare nu mai este acolo. Pentru cateva momente esti precum un Buddha.


Dar acest lucru nu poate tine mult. Imediat mintea va incerca sa isi revina dupa acest soc si va incerca sa gaseasca scuze si metode pentru a gandi din nou.

De exemplu, mintea va spune ca ti-ai atins scopul, dar dupa aceea? Ce vei face?
Acum vor incepe argumentarile.

Vei gandi: “Astazi sunt cu iubita mea, dar oare voi fi si maine?” Mintea deja a inceput sa gandeasca.

Iar in momentul in care ea lucreaza, deja ai cazut in devenire.


Acest lucru se intampla oricui.

Cand ai iubit pe cineva au existat momente in care mintea disparea.

Dar apoi te-ai casatorit. De ce? Pentru a avea mereu acele momente.

Insa ele au disparut atunci cand nu erai casatorit si nu mai pot reveni acum, deoarece situatia este diferita.


Cand doi oameni se intalnesc pentru prima data, acolo este o situatie noua. Atunci mintile lor nu mai pot functiona.

Ei sunt coplesiti de situatie – sunt umpluti de aceasta noua experienta, de aceasta noua viata, de aceasta noua inflorire!

Apoi mintea incepe sa functioneze si ei vor gandi: “Ce moment sublim! Hai sa ne casatorim pentru a putea repeta aceste clipe minunate!”


Mintea va distruge totul.

Casatoria inseamna minte.

Iubirea este spontana; casatoria este ceva calculat.

Casatoria este un lucru matematic.

Atunci vei astepta acele momente beatifice, dar ele nu vor mai reveni.

De aceea, fiecare femeie sau fiecare barbat casatorit este frustrat – deoarece ei asteapta reaparitia acelor momente frumoase, care au existat in trecut.


De ce nu mai apar?

Pentru ca intreaga situatie s-a schimbat: acum tu nu mai esti nou, nu mai exista spontaneitate, acum iubirea este doar o rutina.

Totul a ajuns sa se limiteze doar la obligatii si datorii.

Iubirea a devenit o datorie, nu o bucurie.

La inceput era o bucurie, acum este o obligatie.

Si aceasta obligatie nu iti poate darui aceeasi fericire pe care ti-o da amuzamentul, bucuria.

Este imposibil!! Mintea ta a creat totul.

Acum astepti producerea acelor momente si cu cat astepti mai mult, cu atat mai mica este posibilitatea lor de aparitie. […] Acum nu mai poate aparea nimic.

Asa ceva nu apare decat atunci cand esti deschis: se intampla intotdeauna intr-o situatie noua.


Asta nu inseamna sa schimbi coordonatele vietii tale zilnic, ci inseamna sa nu perimiti mintii sa creeze un sablon.

Atunci sotia sau sotul tau te va incanta in fiecare zi. Nu permite mintii sa astepte, nu-i permite sa se miste in viitor.

Astfel maestrul sau prietenul tau va fi mereu nou. Si totul este nou in lume, cu exceptia mintii.

Mintea este singurul lucru care este vesnic vechi.


Soarele este altul in fiecare zi.

Astazi pe cer nu este acelasi soare care a fost si ieri.

Luna este noua, ziua, noapte, florile, copacii… totul este nou, doar mintea nu este.

Ea este vesnic veche - tine minte, vesnic - deoarece pentru a exista are nevoie de trecut, de experiente acumulate, de experiente proiectate.


Mintea are nevoie de trecut, iar viata numai de prezent. Viata este vesnic fericita - mintea niciodata.

Ori de cate ori permiti mintii sa te controleze pe tine, atunci odata cu ea apare acolo si nefericirea."

Osho

Fara condamnare si Fara judecata.

A crede ca esti mai departe pe carare decat oricine altcineva este mandrie ..

Chiar daca acest lucru ar fi adevarat, nu ti-ar fi de nici un folos sa-l stii sau sa-l pretinzi.

Ceea ce iti este de folos este compasiunea fata de sine, compasiunea fata de altii.

Ceea ce iti este de folos e sa stii ca fiecarei persoane i se ofera lectia care este perfecta pentru ea, iar daca o invata, nu poate nimeni spune cat de departe a ajuns.


Sa nu crezi ca ai capacitatea de a masura in mod corect progresul spiritual al cuiva, inclusiv al tau.

Nu o ai. N-ai cum sa stii.

O persoana, care pare a fi ramas mult in urma, poate trece in fata ta intr-o secunda.

Iar una care pare a fi mult avansata, poate fi serios incetinita.

Intreaga idee referitoare la in fata si in urma nu are nici un sens, intrucat n-ai de unde sa stii care este linia de pornire sau linia de final.

Nu e neaparat nevoie ca ceilalti sa inceapa de unde ai inceput tu. Nu e neaparat nevoie ca ceilalti sa incheie unde inchei tu. Unii parcurg o calatorie scurta, intesata cu provocari care le frang inima. Altii au o ca­latorie lunga, alcatuita din multe lectii neinteresante.

Poti sa te uiti la ceilalti si sa crezi ca intelegi - dar asta nu inseam­na decat ca te amagesti.

Habar nu ai despre ce este vorba in viata celui­lalt. De fapt, nici macar nu este treaba ta sa stii.

Se intampla destule lucruri in viata ta ca sa fii tot timpul ocupat. A intelege care-ti sunt lectiile si a incepe sa ti le insusesti este o activi­tate care dureaza o viata intreaga.

Daca esti invatator spiritual, intreaba-te daca ai ales acest rol ca sa eviti sa inveti lectiile pentru care ai venit aici. Atunci cand esti o autori­tate si spui altora ce sa faca, nu trebuie sa te uiti niciodata la tine insuti.

Sa fii sigur ca nu vei putea sa te ascunzi pentru totdeauna. Cu tim­pul, rufele tale murdare vor fi date la iveala. Este inevitabil.

Toata lumea vine aici si crede ca poate sa dispara. Unii oameni se pricep foarte bine sa o faca.

Ei dispar timp de cincizeci sau saizeci de ani.

Cand se intorc, sunt siguri ca nimeni nu-i va recunoaste.

Dar. de indata ce intra intr-un magazin din cartier, stiu ca jocul s-a sfarsit. Nimeni nu se poate ascunde pentru totdeauna.

Asta, deoarece aici e un loc unde toti sunt gasiti. Mai devreme sau mai tarziu, tuturor li se da desteptarea. Aceasta este natura calatoriei fizice. Pana la urma, chiar ai sa te obisnuiesti cu ea

Le vine randul chiar si acelor dintre noi care tandalesc la sfarsitul cozii. Cel care ne striga pe nume nu moare pana ce nu ajunge si la tine. si chiar daca ar muri, altcineva i-ar lua locul. Nu ne putem poti ascunde. Nu poti deveni invizibil in mod permanent.

Probabil ca treaba asta ti se pare ciudata. La urma urmei, majori­tatea oamenilor de pe planeta Pamant fie ca se deghizeaza intr-un mod inteligent, fie pretind ca nu sunt acasa, atunci cand suna soneria. Negarea se infiltreaza absolut peste tot.

Dar nu conteaza. Nu acesti oameni conduc spectacolul. Cel din spatele mastii este persoana care ia toate deciziile. Cel din spatele mastii il cheama pe strain la usa ca sa sune desteptarea.

Voi credeti ca autoritatea se afla in afara voastra si ca totul vi se intampla. Nu e asa! Autoritatea este inauntru si faceti ca totul sa se in­tample, pentru ca sa va treziti.

intreaga planeta are misiunea de a se trezi. De aceea sunt atatia oameni care par a fi adormiti. Cum s-ar putea ei trezi, daca nu ar dormi sau, cel putin, nu s-ar preface ca sunt adormiti?

Nu aceasta e planeta pe care trebuie sa va aflati, daca vreti sa va ascundeti. Nu acesta este locul pe care trebuie sa va aflati, daca vreti sa ramaneti adormiti. Daca scopul vostru este sa nu fiti constienti, atunci va aflati intr-un loc periculos!

Toti oamenii care acum umbla in somn, intr-o zi isi vor da seama ca au plecat din pat si din casa si umbla pe strada. O vor face intr-un mod destul de simplu: izbindu-se unul de altul.

Despre asta este vorba in aceasta calatorie interactiva: incalcarea limitelor, coliziuni, abuzuri, numiti-le cum vreti.

Totul pare a fi intenti­onat, dar in realitate nu este.

Nimeni nu stie in mod constient ca urmeaza sa se izbeasca de altcineva.

Asa se intampla. Apoi, daca este destept, se trezeste si spune: „imi pare rau, nu te-am vazut". Iar semenul ii ras­punde: „Nu face nimic. Nici eu nu te-am vazut."

Ce altceva mai e de spus? Daca totul e luat ca un afront personal si individul raspunde:

„Ba m-ai vazut, mizerabile!" ce ar dovedi aceas­ta? N-ar dovedi ca el a fost atacat. Ar dovedi doar ca se simte atacat.

Si despre asta este vorba cu adevarat aici: un grup de oameni care se simt atacati.

Nu e o imagine exacta a ceea ce se intampla, dar este una acceptata de catre toata lumea.

Asta, deoarece toti interpreteaza com­portamentul. Toti presupun ca totul se face cu o anumita intentie.

Fiecare crede ca stie care este motivul celeilalte persoane.

Dar, bineinteles ca nu-l stie. Nu are nici un fel de idee de ce s-a izbit cineva de el.

Ati auzit despre casatoriile aranjate? Ei bine, aceasta este o izbire aranjata. Ambele persoane aflate in spatele mastilor au decis sa-si ofere una alteia posibilitatea de a-si aduce aminte ca se pot trezi in acelasi mo­ment. Atunci cand au aranjat intalnirea, nici una dintre ele nu stia ca se vor simti amandoua atacate, atunci cand acest lucru se va intampla.

Aceasta, deoarece atunci cand au aranjat intalnirea, fiecare a luat contact cu intentiile celuilalt: de a cinsti si de a ajuta - nu de a face rau sau de a agresa. Nici una dintre ele nu si-a facut griji in privinta a ceea ce urma sa se intample, deoarece a avut incredere in intentia celuilalt. Amandoi au stiuT ca, orice s-ar intampla, totul va fi in regula.

Daca ai intra in legatura cu intentia fiecarei persoane de a te trezi si de a te ajuta sa te trezesti, nu ai lua ca pe un afront personal nici un fel de imixtiune.

Ai spune doar: „Iarta-ma. Nu te-am vazut. Multumesc ca m-ai trezit. Acum voi fi mult mai atent'".


Nu izbitura e cea care raneste, ci interpretarea pe care i-o dai.

Fap­tul ca il condamni pe cel care te-a izbit.

Faptul ca te condamni pe tine in­suti, pentru ca ai fost izbit.

De indata ce numim acest lucru abuz, pier­dem din vedere ce rol avem noi in toate astea.

Proiectam responsabilita­tea asupra altcuiva.

Credem ca nu faceam nimic altceva decat sa ne ve­dem de treaba si, deodata, vine o persoana rautacioasa care ne ataca.;))

Nu asta s-a intamplat.

Aceasta e enorma autoinselare, uriasa min­ciuna pe care incercati sa o treceti asupra altora.

Va straduiti sa vorbiti unul cu altul de pe pozitii de victime si va minunati de ce fiecare este pe­depsit in permanenta.

Nu exista nici o intalnire la baza careia sa nu fi existat cinste si simt al responsabilitatii personale. Nu exista nici o intalnire Ia baza ca­reia sa nu fi existat iertare de sine si compasiune pentru ceilalti.

Daca vreti sa va intalniti, daca vreti sa va treziti impreuna, trebuie sa incetati de a mai interpreta ce se intampla si sa lasati lucrurile asa cum sunt.

Puteti fi uluiti de izbitura. ii puteti spune celeilalte persoane ca sun­teti surprinsi. Dar sa nu credeti ca intelegeti de ce s-a intamplat totul, intrebati. Verificati.

Comunicati in mod cinstit si simplu:

„Atunci cand m-am izbit de tine, m-a durut . Tu ce-ai simtit?"

A spune adevarul prin preluarea responsabilitatii pentru propriile voastre sentimente nu este un atac ( folosing persoana intai, "eu m-am izbit, m-a durut"- nu "tu m-ai izbit tu m-ai ranit"), sau o prezumtie de imixtiune, sau vinovatie. Este doar un mod sim­plu de a impartasi experienta. Ea invita la dialog, nu la separare.

O data ce se presupune ca exista vinovatie, atacul este inevitabil.

Nu poti ataca o persoana nevinovata.

Pentru a ataca, trebuie sa crezi ca atacul este justificat, ca persoana il merita.

In acest moment, te-ai diso­ciat de propriile tale sentimente, ti-ai impartit mintea in doua si te-ai pregatit pentru un conflict exterior inevitabil.

Totul, din cauza mandriei spi­rituale - totul, deoarece crezi ca stii care sunt motivele celuilalt.

Renunta... Nu stii ce este in inima semenului tau. Nu vei stii niciodata. Cel mai bun lucru pe care-l poti face este sa-l intrebi deschis. In felul acesta ajungi cat mai aproape posibil de a sti ce gandeste si ce simte.

Daca nu-1 intrebi niciodata pe semenul tau ce experienta traieste, cum crezi ca vei ajunge sa-l cunosti? Tot ceea ce vei cunoaste vor fi pro­priile tale proiectii, propriile tale judecati si interpretari.

Acestea spun multe despre tine si Foarte putine despre el.

Si, daca nu poti sa presupui ca el nu este vinovat, cum vei fi vreo­data in stare sa-ti vezi propria nevinovatie?

Daca tu crezi ca-l cunosti, cat de bine crezi ca te cunosti pe tine?

Dupa cum vezi, nu exista cale de iesire. Fiecare judecata pe care o emiti asupra altcuiva se intoarce la tine si te obsedeaza.

Cel mai bun lucru este sa renunti la judecati.

Cel mai bun lucru este sa-ti dai seama ca nu stii nimic despre intentiile sau motivele celorlalti oameni.

Cel mai bun lucru este sa intelegi ca, adesea, esti complet rupt de propriile tale intentii.

Mandria spirituala nu face altceva decat sa-ti prelungeasca necu­noasterea.

O persoana aroganta nu evolueaza.

Ea nu devine transparenta fata de ea insasi sau de ceilalti. Ea se ascunde. Ea ataca pe fata - iar atunci cand i se raspunde, pare ca doarme. Ea se joaca de-a v-ati ascunselea cu ea insasi si cu universul.

Am sa-ti dau un joc mai bun. El se numeste: „Ma izbesc de tine, daca si tu te izbesti de mine". Nimeni nu este acuzat, nimeni nu este fa­cut de rusine. Nici macar nu trebuie sa tii scorul. Continua sa te izbesti, pana cand te trezesti si privesti in ochii celuilalt - fara condamnare si Fara judecata.

Paul Ferrini

sursa:http://www.esoterism.ro/ro/mandriespir.php

Starea psihica si IMUNITATEA

Sistemul imunitar a evoluat ca un instrument menit sa faca fata amenintarilor la adresa organismului, amenintari care provin deopotriva din interiorul si din exteriorul lui, fiind din acest punct de vedere un fel de al saselea simt.

Totusi, interactiunile sale cu celelalte sisteme organice (nervos/comportamental si endocrin/hormonal) ii confera sistemului imunitar nu atat imaginea unui simplu organ, cat mai degraba pe cea a unui component al unui sistem complex, care cuprinde mai multe puncte fizice din organism.

Spre exemplu, neurotransmitatorii sunt substante chimice prin intermediul carora celulele nervoase (inclusiv neuronii din creier) comunica unele cu altele.

Citokinele sunt echivalentii acestora in celulele sistemului imunitar.

Inainte se credea ca aceste doua sisteme functioneaza independent unul de celalalt, insa in prezent se stie ca amandoua procese produc si raspund la ambele tipuri de substante, ambele facand parte dintr-un unic sistem de aparare, integrat.

Stiinta care studiaza interactiunile dintre starea psihologica si sistemul imunitar este psihoneuroimunologia.

Tinand seama de bazele neurale ale emotiei, nu ar trebui sa ne mire faptul ca intre emotii si sistemul imunitar exista o corelatie.

La urma urmei, se stie de mult timp ca lezarea neuronilor din creier poate duce la aparitia unor probleme imunitare.

Leziunile cerebrale pot determina accentuarea sau reducerea raspunsului imunitar, in functie de zona din creier care a fost lezata.

Omul a stiut dintotdeauna ca anumite experiente stresante pot mari riscul de contractare a unei infectii, de imbolnavire si chiar de moarte.

Dupa decesul partenerului de viata, spre exemplu, mortalitatea in randul sotului supravietuitor creste. Putem spune deci ca unii oameni intr-adevar “mor de tristete”.

Stresul si deprimarea scad rezistenta la imbolnavire.

La nivel celular, depresia clinica este asociata cu un nivel scazut al apararii naturale a organismului impotriva infectiilor virale si bacteriene si a bolilor in general, din aceasta aparare facand parte limfocitele T si asa-numitele celule ucigase.

Aceasta ar putea insemna ca virusurile prezente pretutindeni in jurul nostru izbutesc sa treaca dincolo de bariera defensiva a organismului in perioadele de depresie, anxietate cronica sau alte tipuri de stres.

Unele virusuri prezente in corp, insa inactive, se pot activa in situatiile stresante. De aceea studentii sunt mai predispusi, de pilda, la aparitia herpesului in sesiunile de examen.

Eliminarea stresului, pe de alta parte, poate avea efecte contrare. In cadrul unui studiu, la subiectii homosexuali s-a inregistrat o dublare a reactivitatii limfocitare la numai o saptamana dupa ce li s-a spus ca nu sunt infectati cu virusul HIV.

Experientele placute (activitatile sociale distractive, jocurile sau sporturile) au efecte pozitive asupra sistemului imunitar timp de doua zile.

In schimb, consecintele imunosupresoare ale unor evenimente neplacute (discutii in contradictoriu cu seful sau un coleg de munca) dispar in mod obisnuit dupa numai o zi.

Absenta unor evenimente placute indica susceptibilitatea la o raceala mai corect decat prezenta unor evenimente usor stresante.

Daca stresul reduce apararea imunitara,

experientele placute au un efect protector impotriva imbolnavirilor.

Dovezile acumulate ani la rand sugereaza existenta unei corelatii intre depresie si bolile cardiace.

Prin ce mecanism actioneaza depresia?

Persoanele deprimate sunt caracterizate de un nivel ridicat al hormonilor de stres potential vatamatori, printre care cortizolul si noradrelina.

Acesti hormoni accelereaza ritmul cardiac, tulbura tiparele de somn, ridica tensiunea arteriala, maresc probabilitatea de formare a cheagurilor sanguine, sporesc procentul de colesterol “rau” si afecteaza ritmicitatea contractiilor cardiace.

Cortizolul poate predispune chiar la accesele de batai nergulate ale inimii numite aritmii.

Atunci cand depresia este vindecata, biochimismul organismului revine la normal si, adesea, aritmiile dispar.

Cum ne putem imbunatati starea de spirit?

Un program de viata stresant trebuie presarat cu activitati placute si distractive.

Oricat de evident ar putea parea acest lucru, multi “dependenti de munca” tind sa creada ca recreerea, somnul suficient si un regim sanatos sunt luxuri pe care nu si le pot permite, iar rezultatul este deseori aparitia unor maladii autoimune sau a sindromului de oboseala cronica.

Exista un neurotransmitator, anume serotonina, care are potentialul de a combate depresia, anxietatea, respectul de sine scazut, inhibitiile sociale si o serie de alte trasaturi nedorite ale personalitatii.

Nivelul de serotonina (provenita din aminoacizii proteinelor animale) poate fi sporit in diverse moduri.

Lumina soarelui ajuta, la fel ca si exeritiile fizice si somnul suficient.

In ultimul deceniu, s-a constatat ca inhibitorii selectivi de rebsorbtie a serotoninei, precum Prozacul, pot avea un efect dramatic asupra starii de depresie.

Iar acest efect la randul sau reduce excesul cronic de hormoni ai stresului, micsoreaza riscul de aparitie a bolilor cardiace si, posibil, pe cel de dezvoltare a maladiilor cu componenta imunitara.

SURSA:

http://www.citynews.ro/cluj/sanatate-16/starea-psihica-si-sistemul-imunitar-39208/

Maturitate

Asculta-ti fiinta.

Ea iti da in permanenta indicii cu un glas firav.

Nu striga la tine, asta e drept, insa daca stai si asculti putin, in liniste, ai sa incepi sa-ti dai seama cum esti.

Fii persoana care esti.

Nu inceraca niciodata sa fii altul, si vei deveni matur.

Maturitatea inseamna asumarea responsabilitatii de a fi tu insuti, indiferent de pret. Maturitatea inseamna sa risti totul.” Osho

Iti traiesti viata in libertate deplina fara sa iei seama ce spun altii.

Oamenii care tin seama de altii si de parerile lor sunt imaturi.

Ei depind de parerile celorlalti. Nu pot sa faca nimic autentic, nu pot sa spuna ce vor sa spuna, spun ce vor ceilalti sa auda.

Se gandesc mereu mai mult la ceilalti decat la propria lor persoana pretinzand ca sunt altruisti.

Defapt e vorba doar de o lipsa de asumare a raspunderii mascata sub un fals altruism.

Acesti oameni isi insusesc ideile altora de frica esecului.

Daca ajung la esec, ei pot da vina pe altii pentru ca le-au imprumutat gandirea si au actionat ca ei, deci ei sunt vinovati si de esecuri.

Realitatea e alta: fiecare e responsabil de esecurile lui si, cu cat actioneaza intr-un mod mai autentic, cu atat esecul are sanse mai mici sa apara.

Omului imatur ii lipseste partea aceea a psihicului care ne impinge la actiune si traieste intr-o stare latenta.

Principiul lui este: daca nu actionez, nu ma pot lovi de esec deci, sunt la adapost.

El uita ca daca nu actioneaza nu poate trai nici experienta succesului.

E adevarat ca actiunea ne duce si la esec dar, ne aduce si o doza mare de succes.

Daca e sa punem totul in balanta, ca oameni de actiune, balanta inclina in partea succesului, aceste trairi fiind mai dese decat cele ale esecului.

Daca traiesti in prezent, felul in care traiesti hotaraste cum va fi ziua de maine.

De ce oamenii nu constientizeaza? Daca sunt constienti, sufera. Aceasta somnolenta actioneaza ca un mijloc de protectie impotriva durerii.

Exista si un mare neajuns: daca esti somnolent ca sa nu simti durerea, nu o sa simti nici placerea.

Trebuie sa fim constienti atat de durere cat si de placere deoarece acestea nu sunt fenomene separate.

Maturitatea inseamna constientizare.

Constientizarea trebuie aplicata in toate domeniile vietii tale, in toate starile in care te afli, experientele pe care le traiesti.

Sa fii constient de toate, sa le traiesti la maxim indiferent de valenta lor pozitiva sau negativa.

Fiecare experienta care ni se ofera trebuie traita si merita toata atentia noastra.

Oamenii fug de experientele dureroase si atunci cand li se intampla prefera sa nu se gandeasca la ele, sa le arunce acolo undeva in speranta ca acestea se vor pierde in neant si vor disparea total din viata lor.

In realitate lucrurile nu stau asa.

Inconstientul nostru nu e un sac fara fund in care poti impinge la nesfarsit toate suferintele.

Acestea vor iesi odata si-odata la suprafata si ne vor izbi in cel mai dureros mod posibil.

E bine sa le traim pe toate la randul lor, una cate una.

Atunci cand avem momente de fericire, ne bucuram de ele, le traim de cele mai multe lor la intensitate maxima, profitam din plin de existenta lor in viata noastra.

De ce nu am actiona in acelasi mod cand viata ne cadoriseste cu experiente neplacute? Sa le traim si sa fim constienti de existenta lor, fara a ne scufunda in depresia produsa de ele.

Un om matur se bucura atunci cand are momente pozitive, se intristeaza cand are momente negative, e constient de existenta ambelor si stie ca toate aceste evenimente sunt parte din el, din existenta lui, rezultat al alegerilor facute de el de-a lungul timpului.

Ceea ce traieste azi e rezultatul actiunilor de ieri.

Prezentul e partea cea mai importanta a vietii noastre si multi dintre noi alegem sa traim intr-o stare de amorteala continua, sa nu fim constienti de clipa prezenta, ancorandu-ne in faptele din trecut sau in scenariile de viitor.

Uitam sa luam parte la propria viata, sa fim constienti de ceea ce traim.

De azi ma maturizez si sunt constienta de toate trairile mele, sunt parte activa in viata mea, iau parte la sentimentele mele, la relatiile mele, la actiunile mele, la comportamentele mele.

Tot ceea ce fac, fac intr-un mod constient, ochii mereu deschisi pentru a putea privi tot ce ma inconjoara, gandirea neadormita pentru a putea procesa evenimentele din viata mea, sufletul deschis la orice fel de simtiri, de sentimente profunde, indiferent de natura lor.

Pana la urma, acesta capacitate a noastra incomensurabila de a simti ne face oameni maturi.

Un om matur daruieste iubirea fara a pretinde nimic in schimb.

Iubirea poate avea trei dimensiuni: dependenta, independenta si interdependenta.

Dependenta si independenta sunt forme ale iubirii imature, gasindu-se fiecare intr-o extrema.

In primul caz, dependenta, cele doua parti ale cuplului, sau numai una, se afla intr-o relatie de dependenta cu cealalta.

Partenerii se poseda unul pe celelalt, fiecare il reduce pe celelalt la un bun de consum.

Nu pot avea o viata separata, intimitatea dispare si tot ce au este o viata comuna lipsita de bucurii sau cu mult prea putine bucurii, decat ar avea nevoie spiritul uman.

Cel de-al doilea caz, independenta, se afla in extrema cealalta: partenerii nu au decat o viata personala, in general viata in doi se rezuma la un raport pur fiziologic si la prezenta, unul la bratul celuilalt la diverse evenimente sociale, dar foarte rar.

Viata de cuplu nu mai are loc datorita vietii personale, nevoia de iubire nu este hranita deoarece partenerii par de obicei indiferenti.

Interdependenta este paradisul.

Aici se poate vorbi despre iubirea matura.

Cele doua parti ale cuplului sunt intr-o sincronizare perfecta.

Viata de cuplu nu o inabusa pe cea personala a fiecaruia.

Aici libertatea este la ea acasa, partenerii se accepta reciproc, nu-si ingradesc unul altuia personalitatea.

Fiecare este lasat sa se exprime liber.

Cei doi ofera iubire fara sa ceara nimic in schimb.

Dragostea nu e o moneda de schimb: iti dau dragoste, imi dai stabilitate. Nu! Aceasta nu e iubirea matura.

Omul matur iubeste pentru ca are iubire de daruit, el nu pretinde nimic in schimb si tocmai de aceea primeste.

In ceea ce priveste iubirea, dictonul “cere si ti se va da”, nu functioneaza. Iubirea nu e ceva ce se cerseste.

Omul matur o daruieste si o va primi de la un om la fel de matur.

Omul devine matur in clipa in care inceteaza sa mai aiba nevoie de iubire si incepe sa daruiasca.

Iubirea lui nu e dependenta, el iubeste indiferent daca este sau nu iubit de celalalt.

Atunci iubirea nu e o relatie, e o stare.

Cand depinzi de celalalt exista intotdeauna nefericire, pentru ca dependenta inseamna sclavie. Atunci incepi sa te razbuni in moduri subtile pentru ca cel de care depinzi are putere asupra ta si asta te intriga.

Cand esti dependent celelalt incepe sa te infometeze, sa-ti ofere tot mai putin astfel incat sa devi tot mai dependent. Intr-o relatie de dependenta se da o lupta continua pentru putere.

“Iubirea nu poate inflori in dependenta, iubirea este o floare a libertatii.” Osho

Atunci cand doi oameni imaturi intra intr-o relatie isi cersesc unul altuia iubire si aceasta relatie se termina intr-o dramatica suferinta deoarece nici unul nu are de oferit, amandoi cersesc.

Faptul ca celalalt are iubire, a fost doar o idee de-a ta. Ce vina are el?

Celalalt nu are nicio obligatie sa corespunda asteptarilor tale. Si tu l-ai inselat.

El spera ca iubirea sa vina de la tine.

Cand amandoi sunteti imaturi, de unde sa vina? Amandoi sunteti nefericiti.

“Maturitatea inseamna ca ai ajuns acasa.” Osho

Cu cat omul patrunde mai adanc in sine, cu atat e mai matur.

Coboara adanc in tine fara teama de ce ai sa gasesti acolo. Vei accepta tot ce vei gasi acolo si astfel vei atinge maturitatea.

“Oamenii cred ca a imbatrani inseamna a deveni matur, ceea ce nu e adevarat. Batranetea apartine corpului.” Osho

Daca treci printr-o experienta constientizand-o, acea exprienta devine maturitate.

Omul matur nu comite niciodata aceasi greseala de doua ori. Cu fiecare experienta intelegerea ta evolueaza.

sutsa:

http://www.casasufletului.ro/25/ma-maturizez/

Interesant despre inima - sistemul nervos

Ce este Emwave PC® ?

Emwave PC® este un program usor de folosit care afisaza in timp real ritmul inimii si arata cum te afecteaza stresul. Mai mult decat atat, aceasta tehnologie te ajuta sa transformi stresul si anxietatea in energie utila pentru sanatatea si performanta personale. Iti permite sa vezi si si controlezi dinamica celui mai puternic organ din organism INIMA
Te ajuta sa-ti transformi stresul si anxietatea in energie pentru a-ti creste eficienta personala si profesionala.

Care sunt beneficiile folosirii Emwave PC®?

Emwave PC este conceput in asa fel incat sa sa ajute oamenii sa previna, gestioneze si diminueze efectele stresului. Prin intermediul unui sensor care culege informatii, poti vizualiza in timp real cum gandurile si emotiile afecteaza inima si SNV.
Folosind tehnici de relaxare vei invata sa treci la o stare emotionala pozitiva si vei fi capabil sa vezi schimbarile rezultate in ritmul cardiac direct pe monitor. Aceste transformari in ritmul inimii determina o cascada favorabila de evenimente neurale, hormonale si biochimice de care beneficiaza intregul organism, inclusiv mintea. Tensiunea arteriala scade. hormonii de stres scad si ei, creste activitatea sistemului imunitar, a hormonilor anti-imbatranire.Creste claritatea gandirii, creste capacitatea de control si calmul. Efectele sunt imediate si de durata !

Studiile au arata ca emotiile se regasesc in paternurile ritmului cardiac. Analiza VRC sau ritmului cardiac este recunoscuta ca o masuratoare puternica noninvasive care reflecta interactiunea inima creier si dinamica SNV care sint sensibli la schimbarile starilor emotionale.
Studiile au arata ca VRC reprezinta un indicator al armonieie neurocardiace; o VRC joasa este un predictor de moarte prematurasi este asociat cu o multuime de probleme de sanatate multe generate de stress.

La ce foloseste Emwave PC®?

Ce vreti sa imbunatatiti? Performata profesionala, rezultatele scolare, jocul de golf, eforturile creative, sanatatea, realtiile personale, profesionale sau sociale; linistea interioara?

• Emwave PC® va poate ajuta sa inrerupeti stresul favorizand starea de bine, autocontrolul si realizarea sarcinilor.
• La nivel de companie Emwave PC® va poate ajuta sa imbunatatiti realtiile cu clientii, sa retineti personalul performant, sa imbunatiti stare de sanatate si performanta a angajatilor.

Emwave PC® este un instrument de biofeedback?

Da. Este un instrument de biofeedback; care furnizeaza informatii despre diferitele schimbari fiziologice ale organismului nostru in timp real. Cel mai simplu instrument de feed back este imaginea noastra din oglinda, imagine care se schimba in functie de cum ne simtim.

Emwave PC® este mai mult decat un instrument de biofeedback este un instrument educational care furnizeaza paternuri ale ritmului cardiac, care permite vizualizarea si intelegerea modului in care stresul si diferite emotii influenteaza dinamica Sistemului Nervos Vegetativ.O face prin masurarea schimbarilor care apar in mod natural in bataile ritmului inimii si care se numeste VRC sau ritm cardiac.
In mod obisnuit analiza VRC cuantifica variabilitatea intr-o inregistarare, prin Emwave PC se obtin informatii suplimentare si prin analiza paternurilor ritmului cardiac.

Studiile au demonstart ca emotiile pozitive sustinute determina un mod functional eficient si regenerativ asociat cu o coerenta a paternurilor ritmului cardiac, o sincronizare si armonie intre organe si sisteme fiziologice. (functia cardiaca, functiile digestive).

Emwave PC monitorizeaza ritmul cardiac, masoara obiectiv nivelul coerentei cardiace si ajuta oamenii sa dezvolte abilitati prin care sa mentina un nivel ridicat de coerenta emotionala si fiziologica.

Prin practicarea tehnicilor de relaxare oamenii pot vedea si trai schimbarile ritmului cardiac, care devine mai putin neregulat, lin si sub forma unei unde sinusoidale pe masura ce persoanele intra intr-o stare de coerenta.
Emwave PC® analizeaza paternul ritmului cardiac si calculeaza nivelul de coerenta in fiecare sedinta.
Nivelul de coerenta este prezentat utilizatorului ca un scor cumulat sau ca si rezultatul unui joc interactiv conceput pentru a accentua tehnica coerentei cardiace.

• Ce este Coerenta Cardiaca

O modalitatae de functionare a inimii in care ritmul ei (bataile) si impusurile electrice emise sunt foarte regulate. Exista o conectare nervoasa intre Inima si Creier prin care se transmit semnale. Acestea circula in ambele sensuri. In conditiile in care inima trimite semnale electrice foarte regulate catre creier apare starea de bine. Studiile au aratat ca emotiile pozitive ca dragostea, aprecierea, grija cresc coerenta batailor inimii. In timpul coerentei cardiace patternul undelor emise de creier se sincronizeaza cu cel al variabilitatii ritmului cardiac.

In plus sistemul nervos vegetativ se gaseste in echilibru iar functia sistemului imun creste. Tot organismul functioneaza in armonie si eficienta.
Coerenta este asociata cu:

• Emotie pozitiva
• Puterea de a genera stabilitate/echilibru mental si emotional intre creierul cognitiv si emotional.
• Eficienta in functionarea sistemului cardiovascular, nervos, imun, hormonal.

Coerenta presupune un ritm cardiac coerent adica prezenta pe monitor de unde regulate, o crestere a activitatii parasimpatice, o crestere a armoniei intre sistemele fiziologice.

Persoanele care ajung la un nivel de coerenta cardiaca crescuta isi imbunatatesc starea de sanatate, de bine si performanta.

• Ce este Variabilitatea Ritmului Cardiac(VRC)

Variabilitatea ritmului cardiac reprezinta o masura a variatiei dintre doua batai cardiace. Ritmul inimii (frecventa cardiaca) este influentata de sistemul nervos vegetativ cu cele doua ramuri ale sale simpatica si parasimpatica. Studiul variabilitatii ritmului cardiac permite o vizualizare a SNV. Este folosit ca o masura a gradului de sanatate , o VRC joasa este un predictor al mortii subite in timp ce o VRC crescuta reprezinta un semn de sanatate. Pe masura ce perceptiile mentale si emotionale se schimba, informatia este transmisa la inima si alte parti ale organismului de simpatic si parasimpatic. Atunci cand suntem stresati, ocupati, suparati inima primeste semnale conflictuale care determina un ritm neregulat, dar normal Tipul de semnal pe care il genereaza inima este haotic.
Inima genereaza si semnale electrice regulate, coerente. Acestea apar cand sistemul cardiovascular functioneaza eficient si este in echilibru cu sistemul nervos. Cand se obtine starea de coerenta VRC este regulata .
In intervalul dintre nastere - cand variabilitatea este cea mai mare- si pana in apropierea mortii - cand este mai scazuta - pierdem anual 3% din variabilitate (c.f. studiului Journal of the American College of Cardiology, 1999)

Scaderea variabilitatii ritmului cardiac este asociata cu probleme de sanatate legate de stres, imbatranire, hipertensiune,diabet, infarct, moarte subita, cancer, (confirmat de studii publicate in reviste ex: Lancet, Circulation) .

• Ce este Sistemul Nervos Vegetativ?(SNV)

Reprezinta acea parte a sistemului nervos care regleaza 90% din functiile organismului (functia cardiaca, digestiva) si inerveaza organele interne. Este format din doua ramuri: simpatic - cu rol de aceleratie si parasimpatic - cu rol de frana.
Creierul si inima, sistemul imunitar, hormonal, repsirator, digestiv, toate sunt interconectate intr-o retea de nervi.

Ramura simpatica a SNV este cea care accelereaza functiile organismului pregatindu-le pentru actiune. Raspunsul „Lupta sau Fugi“ activeaza ramura simpatica a SNV si determina contractia vaselor sanguine, accelerarea ritmului cardiac etc. Poate fi asemuit cu accelartia unei masini.
Ramura parasimpatica relaxeaza sau incetineste functiile organismului. Este comparabila cu frana.

sursaa: http://heartmony.ro/ffils.html

Pozitiv/Negativ

Balanta Emotiilor



emotii negative - genereaza incoerenta

• tensiune, agitatie

• ingrijorare

• teama, anxietate, panica

• suprasolicitare

• neincredere in sine si in ceilalti

• furie

• vinovatie, rusine

• tristete

• lipsa de interes

• critica / auto-critica

• confuzie

emotii pozitive - genereaza coerenta

• relaxare

• grija

• calm

• usurare

• incredere in sine si in ceilalti

• neutralitate, detasare

• acceptare

• bucurie, placere

• interes

• toleranta

• claritate

sursa: http://heartmony.ro/

Foamea Emotionala

Mancam pentru ca ne e foame. Mancam pentru ca avem pofta de un anumit aliment. Mancam pentru a avea energie.

Sau mancam pentru a depasi unele emotii?

Mancatul emotional este o problema cu care se confrunta multe persoane, desi nu toate accepta ori constientizeaza acest lucru.

Ce inseamna de fapt foamea emotionala?



Inseamna ca nu organismul iti dicteaza senzatia de foame, ci mai degraba ... sentimentele. Inseamna ca mananci atunci cand nu ai nevoie, cand corpul tau nu cere acest lucru. Inseamna ca acest tip de foame poate fi periculos pentru sanatate, atat de periculos incat ar putea fi incadrat in categoria tulburarilor de alimentatie.

Cum iti dai seama ca mananci emotional?

In primul rand realizezi ca mananci de fiecare data cand simti o emotie mai puternica - te desparti de iubit si iti cumperi o cutie mare cu bomboane de ciocolata. Ai un examen important si nu te poti opri din mancat, te-ai certat cu prietena ta cea mai buna si esti atat de suparata incat ti-ai cumparat cea mai mare cutie de inghetata pentru a te consola.

Persoanele care mananca emotional o fac de cele mai multe ori fara sa realizeze problema lor. Se simt bine atunci cand se bucura de mancare, gandindu-se ca asa le va fi mai usor sa solutioneze problema.


Totodata, alegerile culinare pe care le fac sunt, din pacate, dintre cele mai neinspirate - mancaruri bogate in grasimi, in zahar, mancaruri care sunt adevarate bombe calorice pentru organism. Se intampla adesea ca aceste persoane sa se ascunda de restul familiei ori prietenilor, preferand mancatul in singuratate. Odata ce masa a luat sfarsit senzatia de vinovatie apare aproape imediat, in majoritatea cazurilor.

Riscurile mancatului emotional

In primul rand mancatul emotional poate fi considerat o tulburare alimentara si este necesar sa apelezi la ajutorul unui medic psihoterapeut, pentru a intelege exact cand si in ce context a aparut pentru prima oara acest comportament in cazul tau.



Apoi, mancatul emotional presupune un efort foarte mare de control al greutatii. In cazul in care nu reusesti sa te abtii de la acest tip de foame, sansele de a avea probleme serioase cu kilogramele in plus sunt foarte mari.



Nu in ultimul rand, este important sa constientizezi aceasta problema. Mancarea nu iti va rezolva niciodata celelalte probleme, chiar daca pe moment poti simti ca te ajuta. Pe termen lung insa, foamea emotionala iti va da alte batai de cap - kilograme in plus, instabilitate emotionala, neincredere in propria persoana ori chiar probleme digestive si alte afectiuni grave cum ar fi bulimia.

Cum poti inceta sa mai mananci emotional?

Voi spune si de aceasta data - consulta un psihoterapeut! Este important sa stii cum sa-ti controlezi emotiile, pentru ca data viitoare sa nu te repezi in punga cu chipsuri dupa o dezamagire ori sa mananci intreaga cutie cu bomboane daca tipul cu care ai vorbit in club te cheama la o intalnire.



In rest, mananca regulat, incearca sa duci o viata sanatoasa si NU manca daca nu iti este foame!

Stiai ca:

- Exista mai multe tipuri de efecte ale foamei emotionale - senzatia de vinovatie ii afecteaza pe aproximativ 40% dintre cei care mananca necontrolat, iar 1,5% dintre cei cu astfel de probleme se simt atat de vinovati incat ajung sa manance numai noaptea?
- Aproximativ una din 100 de femei sufera de "foame emotionala"?
- Unele simptome ale "foamei emotionale" se regasesc si la pacientii cu bulimie-nervoasa?
- 3,5% din femeile care sufera de "foame emotionala" ajung sa fie atat de deprimate incat uneori refuza socializarea?
- Un jurnal in care persoana in cauza sa-si noteze alimentele consumate si emotia care a determinat consumarea acelor alimente, poate ajuta?