marți, 14 decembrie 2010

Starea psihica si IMUNITATEA


Sistemul imunitar a evoluat ca un instrument menit sa faca fata amenintarilor la adresa organismului, amenintari care provin deopotriva din interiorul si din exteriorul lui, fiind din acest punct de vedere un fel de al saselea simt.

Totusi, interactiunile sale cu celelalte sisteme organice (nervos/comportamental si endocrin/hormonal) ii confera sistemului imunitar nu atat imaginea unui simplu organ, cat mai degraba pe cea a unui component al unui sistem complex, care cuprinde mai multe puncte fizice din organism.

Spre exemplu, neurotransmitatorii sunt substante chimice prin intermediul carora celulele nervoase (inclusiv neuronii din creier) comunica unele cu altele.

Citokinele sunt echivalentii acestora in celulele sistemului imunitar.

Inainte se credea ca aceste doua sisteme functioneaza independent unul de celalalt, insa in prezent se stie ca amandoua procese produc si raspund la ambele tipuri de substante, ambele facand parte dintr-un unic sistem de aparare, integrat.

Stiinta care studiaza interactiunile dintre starea psihologica si sistemul imunitar este psihoneuroimunologia.

Tinand seama de bazele neurale ale emotiei, nu ar trebui sa ne mire faptul ca intre emotii si sistemul imunitar exista o corelatie.

La urma urmei, se stie de mult timp ca lezarea neuronilor din creier poate duce la aparitia unor probleme imunitare.

Leziunile cerebrale pot determina accentuarea sau reducerea raspunsului imunitar, in functie de zona din creier care a fost lezata.

Omul a stiut dintotdeauna ca anumite experiente stresante pot mari riscul de contractare a unei infectii, de imbolnavire si chiar de moarte.

Dupa decesul partenerului de viata, spre exemplu, mortalitatea in randul sotului supravietuitor creste. Putem spune deci ca unii oameni intr-adevar “mor de tristete”.

Stresul si deprimarea scad rezistenta la imbolnavire.

La nivel celular, depresia clinica este asociata cu un nivel scazut al apararii naturale a organismului impotriva infectiilor virale si bacteriene si a bolilor in general, din aceasta aparare facand parte limfocitele T si asa-numitele celule ucigase.

Aceasta ar putea insemna ca virusurile prezente pretutindeni in jurul nostru izbutesc sa treaca dincolo de bariera defensiva a organismului in perioadele de depresie, anxietate cronica sau alte tipuri de stres.

Unele virusuri prezente in corp, insa inactive, se pot activa in situatiile stresante. De aceea studentii sunt mai predispusi, de pilda, la aparitia herpesului in sesiunile de examen.

Eliminarea stresului, pe de alta parte, poate avea efecte contrare. In cadrul unui studiu, la subiectii homosexuali s-a inregistrat o dublare a reactivitatii limfocitare la numai o saptamana dupa ce li s-a spus ca nu sunt infectati cu virusul HIV.

Experientele placute (activitatile sociale distractive, jocurile sau sporturile) au efecte pozitive asupra sistemului imunitar timp de doua zile.

In schimb, consecintele imunosupresoare ale unor evenimente neplacute (discutii in contradictoriu cu seful sau un coleg de munca) dispar in mod obisnuit dupa numai o zi.

Absenta unor evenimente placute indica susceptibilitatea la o raceala mai corect decat prezenta unor evenimente usor stresante.

Daca stresul reduce apararea imunitara,

experientele placute au un efect protector impotriva imbolnavirilor.


Dovezile acumulate ani la rand sugereaza existenta unei corelatii intre depresie si bolile cardiace.

Prin ce mecanism actioneaza depresia?

Persoanele deprimate sunt caracterizate de un nivel ridicat al hormonilor de stres potential vatamatori, printre care cortizolul si noradrelina.

Acesti hormoni accelereaza ritmul cardiac, tulbura tiparele de somn, ridica tensiunea arteriala, maresc probabilitatea de formare a cheagurilor sanguine, sporesc procentul de colesterol “rau” si afecteaza ritmicitatea contractiilor cardiace.

Cortizolul poate predispune chiar la accesele de batai nergulate ale inimii numite aritmii.

Atunci cand depresia este vindecata, biochimismul organismului revine la normal si, adesea, aritmiile dispar.

Cum ne putem imbunatati starea de spirit?

Un program de viata stresant trebuie presarat cu activitati placute si distractive.

Oricat de evident ar putea parea acest lucru, multi “dependenti de munca” tind sa creada ca recreerea, somnul suficient si un regim sanatos sunt luxuri pe care nu si le pot permite, iar rezultatul este deseori aparitia unor maladii autoimune sau a sindromului de oboseala cronica.

Exista un neurotransmitator, anume serotonina, care are potentialul de a combate depresia, anxietatea, respectul de sine scazut, inhibitiile sociale si o serie de alte trasaturi nedorite ale personalitatii.

Nivelul de serotonina (provenita din aminoacizii proteinelor animale) poate fi sporit in diverse moduri.

Lumina soarelui ajuta, la fel ca si exeritiile fizice si somnul suficient.

In ultimul deceniu, s-a constatat ca inhibitorii selectivi de rebsorbtie a serotoninei, precum Prozacul, pot avea un efect dramatic asupra starii de depresie.

Iar acest efect la randul sau reduce excesul cronic de hormoni ai stresului, micsoreaza riscul de aparitie a bolilor cardiace si, posibil, pe cel de dezvoltare a maladiilor cu componenta imunitara.



SURSA:


http://www.citynews.ro/cluj/sanatate-16/starea-psihica-si-sistemul-imunitar-39208/

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu