Anais Nin: Artista intimitatii
Indragostita pasionata, Anais Nin si-a dezvaluit intimitatea cu indrazneala si profunzime in jurnalul sau. Ea a fost prima care a indraznit sa ridice voalul de pe misterele dorintei erotice feminine.
Indragostita pasionata, Anais Nin si-a dezvaluit intimitatea cu indrazneala si profunzime in jurnalul sau. Ea a fost prima care a indraznit sa ridice voalul de pe misterele dorintei erotice feminine.
In 1966, un editor new-yorkez publica primul tom din jurnalul intim al unei necunoscute in varsta de 63 de ani, cu fata de papusa japoneza. Autoarea cartii se numea Ana?s Nin. Succesul este colosal. Milioane de cititoare sunt cucerite de aceasta viata trista in dragoste si de arta. Exilata din Franta in America in urma divortului parintilor, Ana?s traieste o a doua nastere in anul 1924, cand revine in Franta cu sotul ei si se muta in mijlocul Parisului aristocrat.
Aversiunea pentru viata domestica de femeie maritata si plictisita o determina pe tanara femeie sa se refugieze in scris. Eseul ei despre D. H. Lawrence, autorul romanului „Amantul doamnei Chatterley” celebru pentru scenele „scandaloase“, o determina sa caute sa se intalneasca cu Henry Miller. Cei doi impartasesc o pasiune fecunda, intarita de experienta psihanalizei, foarte la moda in acea epoca. Anais Nin incearca prin psihanaliza sa regaseasca izvoarele inconstiente ale creatiei. Pentru aceasta il alege ca maestru-analist pe Otto Rank. De la intoarcerea in Statele Unite, toate productiile literare si mai ales jurnalele lui Anais Nin vor sta sub semnul erotismului si al inconstientului.
„Acest jurnal este legatura mea, pipa mea de opiu“, scria Anais Nin. „Este drogul si viciul meu.“ Fascinanta nevoie de creatie si de autogenerare a sinelui prin intermediul scrisului.
Eliberarea erotismului feminin
Anais Nin sarbatoreste cei 72 de ani si accepta in final publicarea volumului „Venus Erotica”. „Am decis in sfarsit sa public aceste texte erotice pentru ca ele reprezinta eforturile mele de a vorbi despre un domeniu care a fost pana de curand rezervat barbatilor”, spune ea in prefata nuvelelor scrise cu 35 de ani in urma, cand revenise la New York, in 1939. Fara sa spuna nimic despre sine, proza ei este o kamasutra despre „aventurile prietenilor”. Primita destul de rece de critica, „Venus Erotica” este receptata insa ca o invitatie senzuala si eliberatoare de catre milioane de cititoare. Incepe cucerirea unui nou teritoriu, trupesc, senzual si literar.
Expunerea intimitatii
Pentru a mentine contactul cu tatal ei, un artist boem, Anais Nin decide la 11 ani sa inceapa un jurnal intim. Scrisa in franceza, aceasta lunga scrisoare catre un absent devine un laborator interior al adolescentei exaltate. „Eu vad in scrierea unui jurnal intim comunicarea unui suflet cu el insusi in cea mai mare sinceritate.“ Odata cu „Jurnalul unei tinere casatorite”, inceput in 1930, Anais intra pe terenul confesiunilor. Inclinatii lesbiene, fantasme: ea arata lumii „continentul ei negru”. O escapada periculoasa. „Cum sa nu–i ranesc pe ceilaltii” se intreba ea. Anais Nin se va rafui chiar cu realitatea. O grafomana care marturiseste ca „minte pentru a-si stimula viata proprie”.
„A merge pe luna nu inseamna sa ajungi prea departe. Cea mai indepartata destinatie este in interiorul sufletului.”
A impaca inconstientul si creatia
„Psihanaliza poate avea putere de fatalitate.” Aceasta promisiune Anais Nin a auzit-o la o conferinta la Paris. Culpabilizandu-se pentru dorinta pe care o simtea fata de tatal ei, Anais merge la psihanalist, si nu fara neliniste. Daca isi va descifra inconstientul nu risca oare sa isi sece izvoarele jurnalului ei intimi Analiza se dovedeste scurta. Psihanalistul René Allendy claseaza cazul ei ca un banal complex Oedip, ceea ce ea considera reductionist. Dupa ce il seduce, il paraseste pentru discipolul favorit al lui Freud, Otto Rank, cu speranta de a fi mai bine inteleasa. El ii spune ca nevroza poate fi simptomul unei ambitii artistice neimplinite. De data aceasta, eliberarea se produce. Dupa 6 luni de terapie, in 1934, Anais il anunta ca vrea si ea sa devina psihanalista si il vrea pe el drept maestru. Rank o accepta ca asistenta la New York. Experinta e de scurta durata. Anais Nin se va intoarce repede catre teritorul ei preferat: ea insasi.
Se afișează postările cu eticheta psihanaliza. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta psihanaliza. Afișați toate postările
miercuri, 25 august 2010
marți, 17 noiembrie 2009
La originea barbatului- MAMA
Subiect pentru povestea lui Ion Creanga, invariabil adusa in discutie la intalnirile cu fetele, mama LUI este prima femeie din viata unui barbat, cea care, in mod inconstient, i-a modelat de mic viitoarea sau prezenta viata amoroasa.
O femeie stie cat de intensa si de speciala este relatia cu fiul ei, la fel ca o dragoste ce nu se aseamana cu nimic. Mama regaseste in aceasta relatie o siguranta afectiva fara egal, ce o determina sa se comporte de parca nu are rival. Dupa Sigmund Freud – pe care mama lui il numea „Siggi al meu de aur“ – „relatia dintre o mama si fiul ei este fondata pe narcisismul ca nicio rivalitate ulterioara nu ii va afecta“. In perioada complexului oedipian, fata isi schimba obiectul iubirii, intorcandu-se de la mama spre tata, dar afectiunea baiatului ramane in continuare indreptata catre mama. Stiind in ce masura rivalitatea influenteaza oamenii, putem masura greutatea unei relatii care a fost lipsita cu desavarsire de asa ceva si impactul sau asupra viitoarei vieti amoroase a baietilor.
Relatia mama-fiu, bazata pe atasament si seductie, dorinta si placere, este modelata si de raportul mamei cu masculinitatea, de proiectia propriilor idealuri. Cele cinci tipuri de mame coexista virtual in fiecare femeie, insa personalitatea si istoria fiecareia accentueaza o tendinta mai mult decat alta, alaturi de rolul partenerului si, mai ales, alaturi de capacitatea sau incapacitatea de a separa diada mama-fiu.
Mama „indragostita“
Profil: privirea, gesturile si cuvintele ei marturisesc admiratia pe care o consacra fiului, asupra caruia proiecteaza in intregime idealul ei de masculinitate. Intr-o maniera directa sau tacita, mama ii contureaza un viitor glorios. Nu vrea pentru el decat ceea ce este mai bun, fiind pregatita sa se sacrifice pentru fiul care reprezinta ratiunea ei de a trai. Nu suporta mediocritatea nici la el, si nici in jurul lui, mai ales ca isi pune in fiu toate sperantele. Daca este o fire mai discreta, il incurajeaza din umbra, facandu-i dese complimente si rasfatandu-l.
Influenta: forta transmisa de mama este uriasa. Fiul isi va extrage din acesta „seva” o incredere de sine foarte solida, datorita careia va infrunta fara teama dificultatile vietii. Pe plan afectiv, este sigur si ambitios. Sustinut si imbatat de o dragoste materna neconditionata, el cauta femeia care il va invalui viata cu aceeasi privire admirativa ca a mamei. Dar sperantele sale sunt adesea inselate si relatiile se succed rapid, caci divinizarea mamei este greu de gasit in alta parte. Cautarea devine cucerire, iar printul fermecator se transforma intr-un Don Juan, adesea frustrat si trist. Daca sfarseste prin a-si gasi perechea, cuceritorul ii va cere acesteia abnegatie si devotiune pe viata. In general, femeile puternice, independente sau seducatoare nu il intereseaza decat foarte putin.
Mama protectoare si posesiva
Profil: nelinistita, intruziva, posesiva si fuzionala, ea are ca scop sa prelungeasca pe cat posibil exclusivitatea legaturii cu fiul ei. Pentru asta, nu ezita sa-i administreze in mod regulat dusuri calde sau reci, mizand cand pe registrul fricii (exagereaza toate pericolele afective si materiale), cand pe caldura hranitoare (il incurajeaza, il rasfata si il flateaza). Profund nelinistita, ea ii transmite fiului propria viziune pesimista asupra relatiilor umane, ceea ce are ca efect consolidarea anxietatii si dependentei.
Influenta: coplesiti de o dragoste feroce, copiii cresc in frica, imaturitate afectiva si culpabilitate, intimitate dificil de stabilit, comunicare verbala redusa, emotii retinute... consecinte si mecanisme de aparare destul de serioase. Daca ajung „sa taie cordonul ombilical”, asta se intampla in mod violent si definitiv. In caz contrar, ei raman devotati, iar femeile pe care le intalnesc sunt tinute la distanta.
De regula, rar sunt placuti de potentiala soacra, de unde si alegerea femeilor putin infantile care ar putea fi „adoptate”, la randul lor, de catre mama.
Mama castratoare
Profil: fie ca este constienta sau nu de acest fapt, ea se afla in razboi cu barbatii, pe care vrea sa-i controleze. In psihanaliza, este femeia care vrea „falusul” (puterea) numai pentru ea. Dominatoare, autoritara, aceasta mama isi dirijeaza mica lume in mod direct sau mai ascuns, cu o mana de fier intr-o manusa de catifea, amintindu-i fiului, in fiecare clipa, ca are un singur stapan.
Influenta: cum sa nu-ti fie teama de intalnirea intima cu femeile? Fiii acestor mame excesiv de puternice au o atitudine paradoxala. Ei par sa fuga de femei, cautand in acelasi timp o copie potrivita, cu scopul de a retrai relatia de dominator-dominat. Daca relatia dureaza, vor incerca sa se indeparteze de aceasta legatura asfixianta prin infidelitate, fara a ajunge, totusi, sa se elibereze. Supunerea fata de femei are si limite: atunci cand isi simt atacata masculinitatea, pot da dovada de agresivitate verbala (sau fizica), razbunandu-se astfel pentru toate umilintele, mai ales cele materne.
sursa :http://www.psychologies.ro/Dosar-Psihologie/Familie-Copii/La-originea-barbatului-mama.html?a=5265/1048277&p=2
„
O femeie stie cat de intensa si de speciala este relatia cu fiul ei, la fel ca o dragoste ce nu se aseamana cu nimic. Mama regaseste in aceasta relatie o siguranta afectiva fara egal, ce o determina sa se comporte de parca nu are rival. Dupa Sigmund Freud – pe care mama lui il numea „Siggi al meu de aur“ – „relatia dintre o mama si fiul ei este fondata pe narcisismul ca nicio rivalitate ulterioara nu ii va afecta“. In perioada complexului oedipian, fata isi schimba obiectul iubirii, intorcandu-se de la mama spre tata, dar afectiunea baiatului ramane in continuare indreptata catre mama. Stiind in ce masura rivalitatea influenteaza oamenii, putem masura greutatea unei relatii care a fost lipsita cu desavarsire de asa ceva si impactul sau asupra viitoarei vieti amoroase a baietilor.
Relatia mama-fiu, bazata pe atasament si seductie, dorinta si placere, este modelata si de raportul mamei cu masculinitatea, de proiectia propriilor idealuri. Cele cinci tipuri de mame coexista virtual in fiecare femeie, insa personalitatea si istoria fiecareia accentueaza o tendinta mai mult decat alta, alaturi de rolul partenerului si, mai ales, alaturi de capacitatea sau incapacitatea de a separa diada mama-fiu.
Mama „indragostita“
Profil: privirea, gesturile si cuvintele ei marturisesc admiratia pe care o consacra fiului, asupra caruia proiecteaza in intregime idealul ei de masculinitate. Intr-o maniera directa sau tacita, mama ii contureaza un viitor glorios. Nu vrea pentru el decat ceea ce este mai bun, fiind pregatita sa se sacrifice pentru fiul care reprezinta ratiunea ei de a trai. Nu suporta mediocritatea nici la el, si nici in jurul lui, mai ales ca isi pune in fiu toate sperantele. Daca este o fire mai discreta, il incurajeaza din umbra, facandu-i dese complimente si rasfatandu-l.
Influenta: forta transmisa de mama este uriasa. Fiul isi va extrage din acesta „seva” o incredere de sine foarte solida, datorita careia va infrunta fara teama dificultatile vietii. Pe plan afectiv, este sigur si ambitios. Sustinut si imbatat de o dragoste materna neconditionata, el cauta femeia care il va invalui viata cu aceeasi privire admirativa ca a mamei. Dar sperantele sale sunt adesea inselate si relatiile se succed rapid, caci divinizarea mamei este greu de gasit in alta parte. Cautarea devine cucerire, iar printul fermecator se transforma intr-un Don Juan, adesea frustrat si trist. Daca sfarseste prin a-si gasi perechea, cuceritorul ii va cere acesteia abnegatie si devotiune pe viata. In general, femeile puternice, independente sau seducatoare nu il intereseaza decat foarte putin.
Mama protectoare si posesiva
Profil: nelinistita, intruziva, posesiva si fuzionala, ea are ca scop sa prelungeasca pe cat posibil exclusivitatea legaturii cu fiul ei. Pentru asta, nu ezita sa-i administreze in mod regulat dusuri calde sau reci, mizand cand pe registrul fricii (exagereaza toate pericolele afective si materiale), cand pe caldura hranitoare (il incurajeaza, il rasfata si il flateaza). Profund nelinistita, ea ii transmite fiului propria viziune pesimista asupra relatiilor umane, ceea ce are ca efect consolidarea anxietatii si dependentei.
Influenta: coplesiti de o dragoste feroce, copiii cresc in frica, imaturitate afectiva si culpabilitate, intimitate dificil de stabilit, comunicare verbala redusa, emotii retinute... consecinte si mecanisme de aparare destul de serioase. Daca ajung „sa taie cordonul ombilical”, asta se intampla in mod violent si definitiv. In caz contrar, ei raman devotati, iar femeile pe care le intalnesc sunt tinute la distanta.
De regula, rar sunt placuti de potentiala soacra, de unde si alegerea femeilor putin infantile care ar putea fi „adoptate”, la randul lor, de catre mama.
Mama castratoare
Profil: fie ca este constienta sau nu de acest fapt, ea se afla in razboi cu barbatii, pe care vrea sa-i controleze. In psihanaliza, este femeia care vrea „falusul” (puterea) numai pentru ea. Dominatoare, autoritara, aceasta mama isi dirijeaza mica lume in mod direct sau mai ascuns, cu o mana de fier intr-o manusa de catifea, amintindu-i fiului, in fiecare clipa, ca are un singur stapan.
Influenta: cum sa nu-ti fie teama de intalnirea intima cu femeile? Fiii acestor mame excesiv de puternice au o atitudine paradoxala. Ei par sa fuga de femei, cautand in acelasi timp o copie potrivita, cu scopul de a retrai relatia de dominator-dominat. Daca relatia dureaza, vor incerca sa se indeparteze de aceasta legatura asfixianta prin infidelitate, fara a ajunge, totusi, sa se elibereze. Supunerea fata de femei are si limite: atunci cand isi simt atacata masculinitatea, pot da dovada de agresivitate verbala (sau fizica), razbunandu-se astfel pentru toate umilintele, mai ales cele materne.
sursa :http://www.psychologies.ro/Dosar-Psihologie/Familie-Copii/La-originea-barbatului-mama.html?a=5265/1048277&p=2
„
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
