Şi fericirea se învaţă, nu-i aşa?
Un test prealabil şi absolut necesar
Înainte de a vă înhama la dificila sarcină de a citi acest articol, pentru a deveni, din nefericiţi, fericiţi, e cazul să ştiţi unde vă aflaţi pe o scală imaginară a fericirii.
Pentru aceasta, vă rugăm să răspundeţi cu maximă sinceritate la urmatoarele întrebări. Totalizaţi punctajul obţinut, citiţi în subcapitolul “Interpretare‿ cum staţi cu fericirea şi gândiţi-vă cât de necesare vă sunt paginile ce urmează dupa acest test. S-ar putea să aveţi surprize…
1.Când aţi râs ultima dată în hohote?
a.Nu-mi amintesc, probabil când eram copil (0 p.)
b.Cred că am râs aşa de bine cândva anul acesta, dar nu mai ţin minte cu ce ocazie (1 p.)
c.Aproape zilnic râd in hohote (2 p.)
2.Câte ore dormiţi în medie pe noapte?
a.Sufăr frecvent de insomnie, aşa că dacă prind 6 ore de somn pe noapte, sunt bucuros (0 p.)
b.Întotdeauna 8 ore ; noaptea mă culc când mi-am propus, iar dimineaţa pun ceasul deşteptător ca să mă pot trezi (1 p.)
c.Depinde… Dorm când îmi este somn, prind câte o siestă de o jumătate de oră în unele după-amieze, în unele nopţi adorm mai târziu, în altele adorm odată cu găinile (2 p.)
3.Încercaţi să faceţi un efort şi să vă amintiţi cam de câte ori pe zi vă uitaţi la ceas.
a.De nenumărate ori, fiindcă tot timpul e nevoie să-mi adaptez programul la necesităţile zilnice (0 p.)
b.Nu am ceas, mă enervează până şi ideea de a-mi contabiliza timpul (1 p.)
c. Rareori, în momentele când am ceva precis de îndeplinit, altfel uit că-l am la mână (2 p.)
4.Cât timp petreceţi pe zi în faţa televizorului ?
a.Aproape toate serile mi le petrec în faţa micului ecran, iar in week-end nu mă poate dezlipi nimeni de la emisiunile mele preferate (0 p.)
b.În timpul cinei las televizorul aprins, dar nu urmaresc tot timpul emisiunile (1 p.)
c.Dacă nu am altceva mai bun de făcut, mă uit la televizor, dar prefer cinematograful, iar pentru ştiri mi se par mai cuprinzătoare ziarele (2p)
5.A lua masa este pentru dumneavoastră…
a.O necesitate. Dacă nu te hrăneşti, mori (0 p.)
b.Când sunt acasă, este satisfacerea unei nevoi fiziologice. Dacă sunt în lume, este un act social (1 p.)
c.A lua masa este întotdeauna o plăcere care trebuie cultivată şi trăita la intensitate maximă (2 p.)
6.Ce reprezintă pentru dumneavoastră treburile gospodareşti ?
a.Corvoade care-mi scot peri albi (0 p.)
b.Necesităţi (1 p.)
c.Dacă pui suflet în ce faci, orice poate fi plăcut (2 p.)
7.Trenul în care vă aflaţi are o întârziere de 3 ore şi nu sunt şanse să o recupereze până la destinaţie. Ce reacţie aveţi ?
a.Îmi vine să mă dau cu capul de pereţii compartimentului, dar ma abţin cu preţul unui Algocalmin (0 p.)
b.Îi blestem pe şefii Căilor Ferate şi pe ministrul Transporturilor şi-mi trece (1 p.)
c.Profit ca să dorm sau să citesc (2 p.)
Interpretari
0-4 puncte
Fiţi convins(ă) că nu puteaţi face o investiţie mai bună a timpului decât să citiţi acest articol. Treceţi prin viaţă ca un robot, nu vedeţi nimic în afara obligaţiilor şi a plăcerilor meschine de a le îndeplini ori de a le ocoli. Fericirea este pentru dumneavoastră un ideal de neatins, dar pe care îl urmăriţi neîncetat.
5-9 puncte
Sunteţi pe calea cea bună. Lanţul cumplit al automatismelor care ne regizează existenţa are, în cazul dumneavoastră, unele verigi lipsă. Astfel puteţi scăpa de sclavia unei vieţi monotone şi lipsite de sens. În cel mai rău caz, măcar aţi început să înţelegeţi care ar fi căile de a ieşi din nefericire.
10-14 puncte
Felicitări !Din nefericire pentru umanitate şi din nefericire pentru editorii acestui articol, dacă aţi obţinut mai mult de 12 puncte, sunteţi una din puţinele persoane care ştiu că nu ne-am născut pentru a ne chinui, ci pentru a ne bucura de darurile incredibile ale vieţii. Bineînţeles, mai exista şi varianta în care aţi mai şi trişat puţin în rezolvarea testului. În ambele situaţii, acest articol vă va ajuta să vă consolidaţi o viziune asupra vieţii care vă va aduce numai împliniri.
Eseu asupra fericirii - punct de vedere -
Din păcate, de cele mai multe ori suntem înclinaţi să gândim pe termen scurt, şi nu dăm atenţie urmărilor pe termen lung ale acţiunilor noastre. Aceste urmări nu sunt neapărat axate numai asupra propriei noastre persoane ; efectele modului nostru de viaţă dezaxat pot avea anvergură socială ori ecologică.
Fericirea nu este o chestiune de satisfacere momentană a plăcerilor, ci un sentiment cu care ne putem trezi dimineaţa şi adormi seara. Şi această bucurie o putem avea pe parcursul întregii vieţi. De obicei, preferăm plăcerile de scurtă durată, deşi ştim că multe dintre acestea ne dăunează pe termen lung. De ce ? Fiindcă principiul greşit al cantităţii ne conduce : preferăm o multitudine de plăceri minore în locul uneia singure, adevărate.
Unii concep fericirea ca pe o idee foarte înaltă (un ideal)--Solon, de exemplu consideră că nu poţi atinge fericirea în timpul vieţii şi de aceea ne consolăm cu umbrele ei palide: bucuria, placerile, gloria, prosperitatea.
La fel şi Kant, consideră că fericirea e un ideal, dar care poate fi atins în timpul vieţii, printr-o viaţă corectă adică moralmente impecabilă.
Potrivit lui Kant, fericirea este un scop al tuturor oamenilor, însă calea de a o obţine diferă de la o persoană la alta.
După alţii, fericirea nu ar fi un ideal, ci o stare a sufletului nostru, fie una de linişte şi împăcare, fie una de beatitudine, de extaz, deci, o căutăm în noi înşine.
Alţii au considerat că fericirea e un soi de activitate, ca Aristotel, care credea că fericirea este acea activitate care are drept rezultat acte de dreptate, curaj, prietenie sau de cunoaştere.
În al doilea rând, concepţiile despre fericire diferă datorită modului în care e înţeleasă natura umană.
De exmplu, Platon consideră că sufletul omului ar avea trei părţi componente: raţională, pasională şi apetentă. Fiecare din cele trei are un anumit tip de plăceri specifice, dar doar cele raţionale sunt cele care ne pot conduce la fericire. În al treilea rând, concepţiile despre fericire depind şi de rolul pe care îl atribuim celorlalţi în dobândirea propriei fericiri. Unii au considerat că fericirea individuală nu există; ea trebuie să fie colectivă (cazul utopiilor comuniste), iar alţii (precum Jean Paul Sartre) au considerat că ceilalţi nu fac decât să ne distrugă dreptul la fericire ("infernul sunt ceilalţi").
Nu trebuie confundată fericirea cu placerile. Aici cred că se poate mai mult modela pe domeniul psihologiei, care se ocupă de efecte, senzaţii, trăiri, pulsiuni, nevoi şi trebuinţe (pentru că plăcerile provin din satisfacţia pe care o trăim atunci când ne satisfacem o nevoie urgentă)
. Mulţi filosofi au susţinut că există o strânsă legătură între fericire şi stările de plăcere. Aşa cum un om aflat în suferinţă este sigur un om nefericit, la fel şi un om satisfăcut e un om fericit.
Epicur zicea: “scopul tuturor acţiunilor noastre este să fim eliberaţi de suferinţă şi frică şi după ce am atins acest ţel furtuna sufletului e potolită, iar fiinţa respectivă n-are nevoie după ceea de ce-i lipseşte, nici să caute altceva prin care să fie suplinită fericirea sufletului şi a corpului.”. În greaca veche, la plăcere se zicea “hedone”, de aceea filosofii care au susţinut că fercirea este placere au fost numiţi hedonişti.
Albert Camus, în “Mitul lui Sisif”, spune că Sisif a fost fericit pentru că îşi asumase condiţia tragică şi nu ar fi putut trăi decât în acest mod. Sisif era cel mai înţelept şi cel mai prudent dintre muritori, dar, la un moment dat, şi-a permis unele libertăţi faţă de zei şi a trădat secretele acestora, apoi se pare că a prins moartea şi a pus-o în lanţuri. De aceea a fost condamnat să împingă pe vârful unui munte un bolovan care, când ajungea pe varf, se rostogolea şi trebuia să o ia de la capăt la nesfârşit. De aceea Sisif este eroul absurd. Însă Camus îl consideră fericit, pentru că îşi îndeplineşte misiunea în mod conştient şi s-a împăcat cu propria lui condiţie.
Nu vânaţi fericirea!
Fericirea cunoaşte multe căi pentru a se furişa în inimile oamenilor. Dar mulţi dintre noi se feresc de ea, pentru că nu pot să accepte fericirea aşa cum este. În schimb, o dorim să vină la noi sub o formă pe care o putem recunoaşte pentru că ea coincide cu imaginea noastră despre ea.
Cine obligă fericirea să capete o anumită formă, acela o ratează. A o condiţiona de circumstanţe exterioare, oricare ar fi acestea- practici spirituale, conturi în bancă- este echivalent cu “a-i pune căluşi, deoarece ea se poate exprima şi prin bătăile aripilor unui fluture, sau mirosul ars al toamnei sau prin foşnetul frunzelor care cad. De cele mai multe ori, fericirea nu este ceva spectaculos şi nu poate fi descrisă prin cuvinte. Ea nu înseamnă mincinosul extaz care ne cuprinde, de pildă, în faţa noii achiziţii vestimentare pe care am făcut-o. Fericirea este o stare de linişte absolută şi creştere ascunsă în noi până când transformă pe neobservate întreaga noastră existenţă.
Mulţi oameni vânează fericirea aşa cum braconierii vânează un urs, şi trec pe lângă ea în fugă, fără să o observe, căci ea s-a camuflat perfect, asemenea unei şopârle ce stă la soare. În goana lor după fericire, oamenii de acest tip calcă în picioare tot ce le stă în cale şi nu corespunde imaginii lor despre fericire.
Muşcaţi din fructul pomului fericirii
Maturizarea fiecăruia dintre noi are loc numai atunci când certitudinile de până acum ne sunt puse la îndoială şi când modul de viaţă şi de gândire de până acum ale fiecăruia s-a dovedit nefolositor sau chiar dăunător. “Cine nu aude nu trebuie să audă, spune o zicală veche. Cine nu se acomodează la condiţiile schimbătoare ale mediului va dispărea, spune legea evoluţiei. Dinozaurii au dovedit-o cu prisosinţă: creierele lor erau prea mici pentru nişte trupuri atât de mari. Dacă Eva n-ar fi avut curajul să-i dea lui Adam, în ciuda interdicţiei divine, fructul pomului cunoaşterii, astăzi am sta încă toţi ca vacile pe păşunile paradisului şi am paşte. Stupizi, dar fericiţi.
“Idealurile care mi-au luminat calea şi mi-au dat mereu curaj să accept viaţa cu bucurie au fost sănătatea, frumuseţea şi adevărul. Lucrurile banale ale vieţii omeneşti- avere, succes, lux- mi s-au părut mereu demne de dispreţ.
~Albert Einstein~
Nota finală a autorilor:
Aţi înţeles ceva? Dacă nu, înseamnă că sunteţi fericiţi…
Despina Ilucă
Lavinia Matricală
