Serotonina/ adrenalina/ dopamina

Te-ai gândit de ce eşti nervos când ţi-e foame? Sau de ce eşti agitat atunci când te îndrăgosteşti? Responsabili de toate aceste stări sunt neuro-transmiţătorii, substanţe ce se găsesc în organism şi care fac posibilă transmiterea informaţiei între neuroni.

Dopamină, serotonină, adrenalină... Neurotransmiţătorii nu au denumiri comune, aşa cum, de altfel, nici acţiunea lor în organism nu este una simplă. Modul în care aceste substanţe produse în sistemul nervos central acţionează nu este încă pe deplin desluşit, realizându-se în continuare studii asupra lor. Însă ceea ce se ştie cu siguranţă este că aceste substanţe sunt responsabile pentru o mare parte din atitudinea noastră şi din modul în care reacţionăm ori ne simţim.

Responsabili cu voia-bună

Cei mai importanţi neurotransmiţători ce ne influenţează starea de spirit sunt dopamina şi serotonina. Primul este implicat în controlul emoţiilor, mişcării şi în apariţia plăcerii. Serotonina are un rol important în reglarea dispoziţiei. S-a descoperit că aceasta este implicată şi în controlul agresivităţii. De exemplu, când nu mâncăm, ne lipseşte un aminoacid (substanţă din alimente), esenţial în secreţia de serotonină. Drept urmare, nivelul serotoninei scade, iar starea de nervozitate creşte.

Oxitocina, implicată în apariţia iubirii materne

Neurotransmiţătorii nu influenţează numai modul în care ne simţim, ci şi reacţiile de natură fizică. Un exemplu este oxitocina, o proteină produsă în creier, dar şi în ovare şi în testicule. Această substanţă stimulează secreţia de lapte în cazul femeilor care alăptează, dar şi contracţiile din timpul naşterii, ducând în acelaşi timp la apariţia sentimentului matern.

Adrenalina ne face să acţionăm instinctiv

Ai o stare permanentă de oboseală? Este posibil să ai un nivel scăzut de adrenalină, un neurotransmiţător esenţial în reglarea atenţiei. Dacă un nivel scăzut duce la oboseală, secreţia în exces poate cauza tulburări de somn şi stări de anxietate. În situaţii riscante, creierul nostru produce adrenalină în exces, ceea ce ne face să acţionăm instinctiv.

În combinaţie cu un nivel ridicat de dopamină şi de norepinefrină, adrenalina „se face vinovată” de stările prin care trecem atunci când iubim. Mai exact, dopamina creează starea de euforie, în timp ce ultimele două sunt responsabile de ritmul alert al inimii.

Cum se formează

Neurotransmiţătorii sunt produşi în sistemul nervos central, ca răspuns la o acţiune potenţială. Se cunoaşte faptul că neuronii comunică între ei sau cu ţesuturile din organism (cum sunt cele musculare) mult mai bine prin intermediul neurotransmiţătorilor decât prin semnale electrice directe. Se cunosc trei grupe de substanţe cu rol de neurotransmiţători: aminoacizii (acidul glutamic), peptidele (vasopresina - responsabilă de apariţia afecţiunii) şi monoaminele (dopamina, serotonina).

Mecanism

Perioadele prelungite de stres pot produce dezechilibre la nivelul neurotransmi-ţătorilor.


Dr. Oana Camelia Neagu medic specialist neurologie:

Neurotransmiţătorii sunt substanţe produse de organism, ce realizează şi amplifică transmiterea impulsului nervos la nivelul sinapsei neuronilor. Anomaliile în sinteza neurotransmiţătorilor generează un număr mare de boli.

Neurotransmiţătorii naturali pot fi însă înlocuiţi cu unii artificiali. În boala Parkinson (unde are loc o pierdere a neuronilor care secretă dopamină) există clase întregi de medicamente ce încearcă să normalizeze nivelul dopaminei. Depresia este tratată cu substanţe care acţionează asupra nivelului serotoninei, iar boala Alzheimer, cu substanţe care cresc nivelul de acetilcolină.

Sursa:

http://www.adevarul.ro/Totul-influenteaza-substantele-actiunile-despre_0_64793525.html

Ecstasy

Droguri sintetice (designer drugs) - Ecstasy
Ce este Ecstasy?
Datorită acţiunilor şi efectelor lor diferite, drogurile sintetige sunt greu clasificabile în grupe distincte. XTC (prescurtarea pt. Ecstasy) este atribuit frecvent grupei entactogenelor (droguri care permit contactul, "atingerea interiorului", de ex. prin producerea sentimentului de fericire). Grupul ecstasy are însă şi acţiuni din grupa drogurilor stimulatoare şi halucinogene. Iniţial, numele de Ecstasy a fost atribuit drogului MDMA (3,4-metilen-dioxid-metilamfetamina), o substanţă sintetică pură.

Azi, Ecstasy este un termen generic pentru diverse substanţe cu spectru de acţiune similar. Grupul include MDMA (metilen-dioxid-metilamfetamina) şi MDE/MDEA (metilen-dioxi-etilamfetamina), precum şi alte substanţe din clasa fenoletilaminelor. Sunt comercializate, sub acelaşi nume de "Ecstasy", şi amestecuri ce conţin adaosuri de cafeină, amfetamină sau LSD.

Consum:
La începutul anilor 90, Ecstasy a apărut pe piaţă în diverse formulări: fie în capsule de diferite mărimi, fie - în cele mai multe cazuri - sub forma unor tablete (comprimate) rotunde şi plate, cu variate semne ştanţate. Tabletele de Ecstasy purtau (şi mai poartă) nume precum trifoi, proumbel, dolar, iepuraş, cămilă, delfin, Road Runner, Smiley, ciupercă, Olympics, coroana etc. (denumiri de stradă care reflectă, de regulă, simboluri întipărite în suprafaţa tabletelor. Numele sunt preluate din lb. germ. şi nu corespund neapărat denumirilor de stradă din România - n. tr.) Majoritatea tabletelor comercializate sub numele de Ecstasy conţin o substanţă activă derivată din MDMA în concentraţie de 20 - 120 mg care costă în jur de 20 DM (10 €).
Între timp este evident că variatele motive şi simboluri ştanţate - la fel ca şi dimensiunea şi forma - nu spun nimic, sau numai puţin despre provenienţa şi calitatea produsului. În multe cazuri sunt comercializate substanţe înrudite sau chiar plagiate (amestecuri greu identificabile ce conţin ketamină, benzodiazepine şi barbiturice).
De mai multă vreme se observă o tendinţă de renunţare la semnele distincive (simboluri ştanţate ş. a.). Chiar şi frecvenţa şantului median e în prezent în scădere. Astfel, devine din ce în ce mai dificilă diferenţierea tabletelor şi efectelor lor, ceea ce produce un risc suplimentar pentru consumatori.

Cum acţionează Ecstasy?
Din punct de vedere biochimic, XTC acţionează asupra eliberării aşa-numiţilor neurotransmiţători. MDMA pură are efect mai ales asupra neurotransmiţătorului serotonină. Acesta influenţează emoţiile, activitatea noastră, impresiile senzoriale, activităţile motorii, asocierile (de la nivel cerebral - n.tr.), precum şi senzaţiile acustice şi optice.
"Cu cât mai înviorat este omul, cu atât mai activ este sistemul său serotoninergic. Cu cât mai activat e sistemul serotoninergic, cu atât mai activ este omul."

Alţi neurotransmiţători influenţaţi de Ecstasy sunt: dopamina (emoţii, motricitate, funcţii cognitive) şi noradrenalina (stres, stimulează circulaţia sanguină şi respiraţia omului).

Reacţii biologice ce pot fi observate după administrarea de Ecstasy:
- dilatarea pupilelor
- creşterea frecvenţei cardicae/tensiunii arteriale
- bronhodilataţia
- încordarea muşchilor mandibulari (trismus) / tremurături
- greaţă
- uscăciunea gurii
- transpiraţii
- creşterea temepraturii corpului
- nevoia de a urina
- bruxism (scrâşnirea dinţilor)
- dureri de cap

Pericol în caz de consum susţinut:
- Sistemul natural de alarmă al omului este abolit.
- Deces prin hipertermie şi deshidratarea organismului, modificări evidente neînregistrate de către persoanele în cauză.

Manifestări ce apar după trecerea efectului:
- epuizare
- oboseală
- greaţă
- înţepenire

Reacţii toxice acute:
- hipertermie
- slăbiciune musculară
- trombembolie
- insuficienţă renală acută
- insuficienţă hepatică toxică
- tulburări de respiraţie
- tulburări cardiace până la colaps

Reacţii toxice cronice în urma consumului susţinut în doze mari:
- posibila afectare a sistemului serotoninergic
- posibile leziuni cerebrale ireversibile

Reacţii psihice:
Acestea nu pot fi descrise în mod unitar, deoarece mare parte din efecte sunt dependente de atitudine şi de mediul înconjurător.

"set" = atitudine individuală ce priveşte intenţia de consum, aşteptările faţă de efectul dorit, starea de spirit şi personalitatea consumatorului. O stare de fond negativă poate fi amplificată de MDMA, iar sentimentele pozitive pot fi trăite cu intensitate mai mare.

"setting" = Complex ce cuprinde mediul înconjurător, suma contactelor sociale, a influenţelor externe. Efectul se resimte cu totul diferit la petreceri Rave ca acasă, într-o atmosferă calmă.

Efectele principale pozitive descrise în condiţii de set şi setting optime, sunt:

capacitate de comunicare sporită
empatie crescută
stare de beatitudine/euforie
percepţii senzoriale mai intense
disponibilitate crescută de a stabili contacte
recunoaştere, înţelegere clară a sentimentelor proprii
modificarea perceperii timpului
dezinhibare relativă
stimulare/sentiment de "prospeţime"

În caz de set şi setting necorespunzător pot apărea efecte descrise ca profund negative:

tulburări de concentrare
putere de discernământ limitată
pierderea apetitului
halucinaţii
anxietate
nelinişte/nervozitate
stare depresivă/stări confuzionale
lipsă de motivaţie
libido redus
întârzierea orgasmului
Consumul de durată a unor doze mari (toxice) poate duce la psihoză.

În combinaţie cu alte substanţe de abuz, pot apărea complicaţii.
În combinaţie cu alcoolul:

risc crescut, deoarece alcoolul stimulează deshidratarea = pericol de hipertermie şi deshidratare
determină rapid un curaj exagerat (germ. Übermut) şi supraaprecierea proprilor capacităţi = reprezintă pericol mai ales în traficul rutier
amplifică efectele biologice negative şi urmările acestora = mahmureala

În combinaţie cu cannabis:
Tensiunea psihică poate fi redusă, dar şi amplificată, după caz = nelinişte/nervozitate
În combinaţie cu cafeina:
- stimulează în plus = nervozitate
În combinaţie cu amfetamina:
- toxicitate mai mare
- efect cumulativ = risc de supradozare
În combinaţie cu LSD:
- amplifică efectul halucinogen
- prelungeşte starea de stupoare
În combinaţie cu cocaina:
- în acest caz sunt relatate reacţii de panică

Consumatorii trebuie avertizaţi, de principiu, asupra riscurilor administrării concomitente de MDMA şi alte substanţe! Caracterul ilegal al drogului şi amestecurile necontrolate în care se comercializează sporesc în mod apreciabil riscul efectelor adverse!

Durata de acţiune:
La o doză medie de 100 mg efectul se instalează după ca. 20 min. - 1 oră.
Efectul durează 4 - 6 ore după care dispare treptat. Circa 2/3 din MDMA ingerată se digeră în stomac şi se elimină, nemodificat, pe cale renală. Aproximativ 7% se metabolizează la MDA la nivelul ficatului, iar restul ajunge, prin circulaţia sanguină, la creier.

Timpul de înjumătăţire este de 6 ore. Dacă aportul depăşeşte capacitate de epurare a organismului, apar efecte cumulative ce duc la supradozare.

Alţi factori de risc ai consumului de XTC:
Diabet, epilespie, glaucom, boli cardiace, hipertiroidism, hipertensiune, hipoglicemie, anemie, astm, hepatita C.

sursa: http://www.ana.gov.ro/rom/sintetice.htm