Toata lumea stie ca trasaturile de personalitate pot influenta starea de sanatate fizica. Stabilirea adevaratei relatii dintre personalitate si sanatate nu este insa usoara. Trebuie sa poata fi masurata, diferentiata de simptomele subiective si cele obiective ale unei maladii, si este necesara stabilirea legaturii cauzale dintre trasaturile de personalitate si boala.
Mai departe voi prezenta studii si statistici care dovedesc o interactiune intre personalitate si sanatate.
Un studiu, efectuat de Friedman in 1995, descrie longevitatea ca fiind asociata cu niveluri inalte ale constiinciozitatii si niveluri scazute ale optimismului in copilarie. Un nivel scazut al constiinciozitatii atrage o gama larga de comportamente care afecteaza sanatatea, cum ar fi: fumatul, consumul de alcool si stabilitatea sociala si profesionala.
Asadar, rezultatele cercetarii legate de longevitate aratau ca la copiii constiinciosi existau mai multe sanse de a ajunge la varsta de 70 de ani, iar la copiii voiosi erau mai putine sanse. Autorii au sugerat ca in cazul persoanelor constiincioase ar putea exista mai multe sanse de a-si forma obisnuinte benefice pentru sanatate, de a urma recomandarile medicului si ar putea avea mecanisme mai functionale de solutionare a problemelor.
In 1988, un studiu care s-a ocupat de istoricul natural si frecventa bolilor arteriale periferice la populatia normala a descoperit ca nivelul crescut al ostilitatii se raporta la gravitatea bolilor arteriale periferice, iar supunerea apara individul de infarctul miocardic nonfatal. Ostilitatea era strans legata de nivelul trigliceridelor (o forma de grasime) din sange, precum si de fumat si de consumul de alcool.
In legatura cu cancerul, cel mai des au fost investigate depresia si disperarea. Nivelurile moderate de disperare au fost asociate cu incidenta cancerului iar nivelurile inalte sunt asociate cu un risc triplu de deces prin violenta sau ranire si o probabilitate crescuta de infarct miocardic.
O alta cercetare s-a ocupat de legatura dintre depresie si procesul clinic al cancerului dupa diagnosticare. In 1999, Watson si colaboratorii sai au efectuat o investigatie despre impactul factorilor psihologici asupra prognozei cancerului mamar. S-a constatat ca la femeile care aveau un nivel inalt de disperare si neajutorare existau sanse semnificative, din punct de vedere statistic de 1,5 ori mai mari, de recidiva sau deces.
Mai multe studii au implicat nevrozismul (defect general de adaptabilitate, surmenaj, epuizare fizica si psihica fara vreun motiv obiectiv) ca factor de predictie a unor diferite forme de afectiune sau o inclinatie catre maladie.
Studiul de la Heidelberg din 2002 a confirmat ca nivelul inalt de nevrozism este corelat cu frecventa unei game largi de afectiuni printre care bolile cardiace – cardiopatia ischemica, care este o ingustare a arterelor care aduc sangele la inima, ceea ce predispune la infarct miocardic si angina, hipertensiunea si tulburarile gastrice. Nivelul inalt al nevrozismului prezicea gradul de afectare a sanatatii mai ales la subiectii care aveau mai multe boli.
Vulnerabilitatea psihologica la stres a persoanelor cu un nivel inalt al nevrozismului duce la o slabire a functionarii sistemului imunitar. Studiile despre influenta agentilor infectiosi asupra reactiei anticorpilor sugereaza o legatura intre stres si dereglarea sistemului imunitar, sustin Cohen, Miller si Rabin in 2001.
Bosma in 1997 a constatat ca stresul mai mare la serviciu si nivelul mai scazut de control asupra muncii sunt legate de riscul de infarct miocardic si deces, ca urmare a afectiunilor cardiace.
Nivelul scazut de control asupra muncii, in raport cu clasa sociala, parea sa fie cel mai important factor de risc.
Si posturile mai prost platite si cu un statut social mai scazut nu le permit angajatilor decat un grad foarte mic de control asupra propriei activitati. Se pare ca stresul nu este un fenomen izolat; pentru a avea efect, el interactioneaza cu alte trasaturi si emotii. Nivelurile de cortizol sunt cu 22% mai mari la indivizii cu un nivel inalt al tensionarii legate de munca si chiar mai mari la indivizii cu niveluri inalte atat la tensiunea legata de munca, cat si la furie.
Desigur, oamenii sufera atacuri de cord chiar si atunci cand iau medicamente care scad nivelul lipidelor, nu fumeaza, au o greutate normala si tensiunea le este controlata. Dar daca exista aici un factor psihologic asociat cu un risc sporit si el poate fi modificat, atunci practica medicala poate fi imbunatatita.
Stresul a fost implicat si intr-o afectiune mai putin grava, dar raspandita: raceala.
Cobb si Steptoe in 1996 au constatat ca nivelul inalt al stresului produs de evenimentele din viata sporea riscul de a contracta o raceala comuna. S-a mai descoperit ca riscul de aparitie a afectiunilor respiratorii, din cauza nivelului inalt al stresului produs de evenimentele din viata, era redus la persoanele care foloseau strategiile de solutionare de tipul evitarii.
Stresul, personalitatea si stilurile de solutionare a problemelor interactioneaza in influenta lor asupra sanatatii. Dar si optimismul, speranta si robustetea sunt masurate ca trasaturi si pot fi considerate, de asemenea, metode de solutionare a problemelor.
Kubzansky in 2001 constata in urma unui studiu realizat pe un esantion de 1306 barbati, monitorizati timp de 10 ani, ca optimismul ca stil explicativ protejeaza de incidenta infarctului miocardic si de cardiopatia ischemica.
Alte cercetari vorbesc despre solutionarea de tip religios si spiritual a problemelor ca fiind importanta atunci cand oamenii trebuie sa fie ajutati sa faca fata diagnosticului unei maladii, in special in cazul bolilor grave, cum ar fi SIDA. Imi vine in minte o cugetare populara care are un mare grad de adevar daca ne raportam la studiile mentionate aici: Dumnezeu nu da cu parul, da fiecaruia dupa merit, dupa cum isi traieste viata.
Fericirea este o constructie legata de optimism. S-a constatat ca persoanele mai fericite traiesc mai mult, iar dispozitia pozitiva poate avea un efect benefic asupra sistemului imunitar. Dar oare invatam sau stim din nastere sa fim fericiti?!
Multumiri:
Delia Ciobancan - Consilier psihologic, Psihoterapeut de familie si cuplu, Coach
http://www.topexperti.ro/experti/Delia-Ciobancan_396/articole/Trasaturile-de-personalitate-si-sanatatea-din-toate-zilele_303
Se afișează postările cu eticheta depresie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta depresie. Afișați toate postările
marți, 17 mai 2011
marți, 16 martie 2010
De ce romanii sunt mai depresivi/ schizofreni/ bipolari
In Romania, procentul persoanelor care sufera de depresie si se interneaza este mai mare decat in tarile occidentale.
“Din datele statistice oferite de Spitalul Alexandru Obregia rezulta o crestere intre anii 2001 si 2008 a internarilor pentru depresie de la 31% la 40% din totalul internarilor.
Acest procent este spectaculos , daca tinem cont ca in unitati occidentale similare procentul este de 4-7%.
Explicatia nu costa in aceea ca romanii ar fi mai vulnerabili la depresie decat alti europeni, ci, din pacate, in insuficienta (cvasi-total - absenta) unui sistem de ingrijire ambulatoriu adecvat.” spune dr. Radu Teodorescu, presedintele Asociatiei Romane de Psihiatrie Comunitara.
Site-ul www.dialogsanatatemintala.ro apartine Asociatiei Romane de Psihiatrie Comunitara.
Site-ul este impartit in doua categorii: una dedicata medicilor, iar cealalta pacientilor, in incercarea de a creea un spatiu convivial in care cei interesati sa-si poata exprima nestanjeniti punctele de vedere, sa obtina informatii sau sa-si comunice experienta personala intr-un mod interactiv.
Site-ul debuteaza cu articole despre trei boli: sindromul depresiv major, tulburarea bipolara si schizofrenia.
Asociatiei Romane de Psihiatrie Comunitara isi propune sa educe publicul in legatura cu trei aspecte:
1. Respectarea medicatiei asa cum a fost ea prescrisa.
2. Pentru orice problema aparuta, pacientii trebuie sa nu ezite sa se consulte cu medicul curant.
3. Efectele secundare ale medicamentelor pot fi controlate; pacientii nu trebuie sa intrerupa medicatia daca apar efecte nedorite, ci sa se prezinte imediat la medic; acesta le va da cea mai buna solutie (modificarea dozei, schimbarea medicatiei etc).
Parerea psihologului Carmen Demi despre depresie:
“Depresia este o sintagma care se refera la o suma de simptome si trairi emotionale (tristete, insomnie/hipersomnie, crestere/reducerea poftei de mancare, etc).
Pentru facilitarea intelegerii depresiei, recomand sa se faca deosebirea intre: Depresia situationala, si Depresia cronica.
In primul caz, simptomele apar ca urmare a unei situatii concrete, ce poate aparea oricand in viata unei persoane: decesul cuiva apropiat, pierderea serviciului, pierderea/schimbare locuintei, de regula factori de stres puternic, pe un fundal de stima de sine scazuta si incredere redusa in fortele proprii de a depasi cu bine situatia stresanta.
In multe dintre aceste cazuri, dupa o perioada de timp, persoana isi revine din depresie, si dezvolta comportamente de succes in depasirea situatiei.
In cazul depresiei cronice – simptomele descrise mai sus (si altele...) dureaza de mai multi ani, sunt cu siguranta grefate pe o personalitate cu o auto- stima foarte scazuta, care practic „au invatat” sa traiasca in depresie.
Este cu mult mai dificil pentru persoana afectata de depresia cronica sa depaseasca pragul simptomelor care-i afecteaza viata de zi cu zi, decat pentru persoana care traieste o depresie situationala.
De cele mai multe ori, cei care traiesc depresia cronica nu vor gasi singuri solutiile, si au nevoie de ajutor de specialitate, uneori si de tratament medicamentos pentru a trai o stare acceptabila de confort mental si emotional.
In Romania, datorita multiplilor factori de stres datorati tranzitiei la o societate capitalista, depresia situationala este foarte intalnita in cazuistica psihologica, iar datorita lipsei unui sistem national integrat de sprijin ambulatoriu al acestora, sunt mari sanse ca persoanele afectare situational de depresie sa fie marcati pe termen lung – depresia cronica, mult mai greu de tratat sau ameliorat.”
TULBURAREA BIPOLARA
Persoanele care au schimbari extreme de dispozitie, de la depresii severe pana la episoade maniace, ar putea suferi o tulburare bipolara.
In cursul episoadelor maniace persoanele care sufera de tulburarea bipolara tin sa aiba o dispozitie euforica, sa fie hiperactivi, agitati si fara sa simta necesitatea somnului. Adesea acestia cheltuiesc sume mari de bani, ceea ce duce la aparitia problemelor financiare severe. In cursul episoadelor depresive, persoanele care sufera de aceasta tulburare sunt tristi, se simt fara speranta, vinovati si/sau fara valoare si au un nivel scazut de energie. Tulburarea bipolara este o boala care afecteaza si apropiatii bolnavilor.
SCHIZOFRENIA reprezinta un grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretata in mod anormal.
Schizofrenia se caracterizeaza prin halucinatii, delir, comportment si gandire dezorganizata.
Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de ceilalti oameni si de activitatile din jurul lor, retragandu-se intr-o lume interioara marcata de psihoza.
Contrar credintei populare, schizofrenia nu este acelasi lucru cu personalitatea scindata sau personalitatea multipla. In timp ce cuvantul “schizofrenia” inseamna ”minte-scindata”, ea se refera la o tulburare a echilibrului emotiilor si gandirii.
Schizofrenia este o boala cronica, ce necesita tratament pe toata durata vietii. Dar datorita noilor medicamente, simptomele schizofeniei pot fi ameliorate, permitand pacientului sa aiba o viata productiva si placuta.
Vedete care au suferit de tulburari mentale:
SHIZOFRENIE
Eduard Einstein-fiul lui Albert Einstein
Syd Barrett - Pink Floyd
Mary Todd Lincoln-sotia lui Abraham Lincoln
John Nash-castigator al premiului Nobel
TULBURARE BIPOLARA
Jim Carey
Eminem
Adolf Hitler
Marilyn Monroe
Ben Stiller
Robin Williams
Ludwig van Beethoven
Ozzy Osborne
Francis Ford Coppola
Eminem
Paul Gaugain
Ernst Hemingway
Jimi Hendrix
Herman Hesse
Victor Hugo
Abraham Lincoln
Marilyn Monroe
Edgar Allan Poe
Marry Shelly
Axl Rose
Frank Sinatra
Piotr Ilici Chaikovsky
Robin Williams
Virginia Wolf
DEPRESIE
Kylie Minogue
George Michael
Uma Thurman
Kurt Cobain - Nirvana
Winona Ryder
Mel C- Spice Girls
“Din datele statistice oferite de Spitalul Alexandru Obregia rezulta o crestere intre anii 2001 si 2008 a internarilor pentru depresie de la 31% la 40% din totalul internarilor.
Acest procent este spectaculos , daca tinem cont ca in unitati occidentale similare procentul este de 4-7%.
Explicatia nu costa in aceea ca romanii ar fi mai vulnerabili la depresie decat alti europeni, ci, din pacate, in insuficienta (cvasi-total - absenta) unui sistem de ingrijire ambulatoriu adecvat.” spune dr. Radu Teodorescu, presedintele Asociatiei Romane de Psihiatrie Comunitara.
Site-ul www.dialogsanatatemintala.ro apartine Asociatiei Romane de Psihiatrie Comunitara.
Site-ul este impartit in doua categorii: una dedicata medicilor, iar cealalta pacientilor, in incercarea de a creea un spatiu convivial in care cei interesati sa-si poata exprima nestanjeniti punctele de vedere, sa obtina informatii sau sa-si comunice experienta personala intr-un mod interactiv.
Site-ul debuteaza cu articole despre trei boli: sindromul depresiv major, tulburarea bipolara si schizofrenia.
Asociatiei Romane de Psihiatrie Comunitara isi propune sa educe publicul in legatura cu trei aspecte:
1. Respectarea medicatiei asa cum a fost ea prescrisa.
2. Pentru orice problema aparuta, pacientii trebuie sa nu ezite sa se consulte cu medicul curant.
3. Efectele secundare ale medicamentelor pot fi controlate; pacientii nu trebuie sa intrerupa medicatia daca apar efecte nedorite, ci sa se prezinte imediat la medic; acesta le va da cea mai buna solutie (modificarea dozei, schimbarea medicatiei etc).
Parerea psihologului Carmen Demi despre depresie:
“Depresia este o sintagma care se refera la o suma de simptome si trairi emotionale (tristete, insomnie/hipersomnie, crestere/reducerea poftei de mancare, etc).
Pentru facilitarea intelegerii depresiei, recomand sa se faca deosebirea intre: Depresia situationala, si Depresia cronica.
In primul caz, simptomele apar ca urmare a unei situatii concrete, ce poate aparea oricand in viata unei persoane: decesul cuiva apropiat, pierderea serviciului, pierderea/schimbare locuintei, de regula factori de stres puternic, pe un fundal de stima de sine scazuta si incredere redusa in fortele proprii de a depasi cu bine situatia stresanta.
In multe dintre aceste cazuri, dupa o perioada de timp, persoana isi revine din depresie, si dezvolta comportamente de succes in depasirea situatiei.
In cazul depresiei cronice – simptomele descrise mai sus (si altele...) dureaza de mai multi ani, sunt cu siguranta grefate pe o personalitate cu o auto- stima foarte scazuta, care practic „au invatat” sa traiasca in depresie.
Este cu mult mai dificil pentru persoana afectata de depresia cronica sa depaseasca pragul simptomelor care-i afecteaza viata de zi cu zi, decat pentru persoana care traieste o depresie situationala.
De cele mai multe ori, cei care traiesc depresia cronica nu vor gasi singuri solutiile, si au nevoie de ajutor de specialitate, uneori si de tratament medicamentos pentru a trai o stare acceptabila de confort mental si emotional.
In Romania, datorita multiplilor factori de stres datorati tranzitiei la o societate capitalista, depresia situationala este foarte intalnita in cazuistica psihologica, iar datorita lipsei unui sistem national integrat de sprijin ambulatoriu al acestora, sunt mari sanse ca persoanele afectare situational de depresie sa fie marcati pe termen lung – depresia cronica, mult mai greu de tratat sau ameliorat.”
TULBURAREA BIPOLARA
Persoanele care au schimbari extreme de dispozitie, de la depresii severe pana la episoade maniace, ar putea suferi o tulburare bipolara.
In cursul episoadelor maniace persoanele care sufera de tulburarea bipolara tin sa aiba o dispozitie euforica, sa fie hiperactivi, agitati si fara sa simta necesitatea somnului. Adesea acestia cheltuiesc sume mari de bani, ceea ce duce la aparitia problemelor financiare severe. In cursul episoadelor depresive, persoanele care sufera de aceasta tulburare sunt tristi, se simt fara speranta, vinovati si/sau fara valoare si au un nivel scazut de energie. Tulburarea bipolara este o boala care afecteaza si apropiatii bolnavilor.
SCHIZOFRENIA reprezinta un grup de tulburari psihice in care realitatea este interpretata in mod anormal.
Schizofrenia se caracterizeaza prin halucinatii, delir, comportment si gandire dezorganizata.
Persoanele cu schizofrenie se izoleaza de ceilalti oameni si de activitatile din jurul lor, retragandu-se intr-o lume interioara marcata de psihoza.
Contrar credintei populare, schizofrenia nu este acelasi lucru cu personalitatea scindata sau personalitatea multipla. In timp ce cuvantul “schizofrenia” inseamna ”minte-scindata”, ea se refera la o tulburare a echilibrului emotiilor si gandirii.
Schizofrenia este o boala cronica, ce necesita tratament pe toata durata vietii. Dar datorita noilor medicamente, simptomele schizofeniei pot fi ameliorate, permitand pacientului sa aiba o viata productiva si placuta.
Vedete care au suferit de tulburari mentale:
SHIZOFRENIE
Eduard Einstein-fiul lui Albert Einstein
Syd Barrett - Pink Floyd
Mary Todd Lincoln-sotia lui Abraham Lincoln
John Nash-castigator al premiului Nobel
TULBURARE BIPOLARA
Jim Carey
Eminem
Adolf Hitler
Marilyn Monroe
Ben Stiller
Robin Williams
Ludwig van Beethoven
Ozzy Osborne
Francis Ford Coppola
Eminem
Paul Gaugain
Ernst Hemingway
Jimi Hendrix
Herman Hesse
Victor Hugo
Abraham Lincoln
Marilyn Monroe
Edgar Allan Poe
Marry Shelly
Axl Rose
Frank Sinatra
Piotr Ilici Chaikovsky
Robin Williams
Virginia Wolf
DEPRESIE
Kylie Minogue
George Michael
Uma Thurman
Kurt Cobain - Nirvana
Winona Ryder
Mel C- Spice Girls
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
